TITLUL I - DISPOZIŢIILE GENERALE
Articolul 1 - Statul român - Voteaza
(1) România este stat de drept, democratic, independent, suveran, naţional, unitar şi indivizibil.(2) Forma de guvernământ a statului român este republica.(3) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.
Articolul 2 - Suveranitatea - Voteaza
(1) Suveranitatea naţională aparţine poporului român.(2) Suveranitatea naţională se exercită prin autorităţile reprezentative ale poporului, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum.(3) Nici un grup şi nici o persoană nu pot exercita suveranitatea în nume propriu.
Articolul 3 - Unitatea poporului şi egalitatea între cetăţeni - Voteaza
(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român aşa cum a rezultat aceasta din integrarea istorică, armonia socio-economică, solidaritatea cetăţenilor săi şi interacţiunea acestora cu mediului natural.(2) România este patria comună şi indivizibilă a tuturor cetăţenilor săi, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.(3) Statul recunoaşte diversitatea culturală existentă pe teritoriul României şi garantează manifestarea liberă a activităţilor specifice organizate de către comunităţi teritoriale sau grupuri etnice.
SECŢIUNEA 1 - IDENTITATEA STATALĂ
Articolul 4 - Simbolurile naţionale - Voteaza
(1) Drapelul României este tricolor; culorile sunt aşezate vertical, în ordinea următoare, începând de la lance: albastru, galben, roşu.(2) Ziua naţională a României este 1 Decembrie.(3) Imnul naţional al României este “Deşteaptă-te române”.(4) Stema ţării, sigiliul statului şi drapelul României sunt stabilite prin lege organică.
Articolul 5 - Teritoriul - Voteaza
(1) Teritoriul României este inalienabil.(2) Frontierele ţării sunt consfinţite prin lege organică, cu respectarea principiilor şi a
celorlalte norme general admise ale dreptului internaţional.(3) Teritoriul este organizat, sub aspect administrativ, în comune, oraşe şi judeţe. În condiţiile legii, unele oraşe pot fi declarate municipii iar judeţele pot fi grupate în euroregiuni.(4) Pe teritoriul statului român nu pot fi strămutate sau colonizate populaţii străine.
Articolul 6 - Limba oficială - Voteaza
(1) În România, limba oficială este limba română.(2) Cetăţenii României beneficiază de sprijin pentru însuşirea unei limbi europene de circulaţie mondială atât prin programele gratuite de studii destinate copiilor şi tinerilor, cât şi la cerere, contra cost, în cazul adulţilor.
Articolul 7 - Capitala - Voteaza
Capitala României este municipiul Bucureşti.
Articolul 8 - Moneda naţională - Voteaza
(1) Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul.(2) Statul român poate hotărî, prin lege organică, înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene.
Articolul 9 - Banca Naţională a României - Voteaza
(1) În calitatea sa de bancă centrală, Banca Naţională are în responsabilitate înfăptuirea politicii monetare a României fiind independentă în exercitarea prerogativelor specifice şi în gestionarea finanţelor sale.(2) Banca Naţională a României este condusă de organele sale de decizie constituite, potrivit legii. Ea are ca scop principal să menţină stabilitatea preţurilor şi să sprijine politicile economice generale, în scopul realizării obiectivelor pe care şi le propune statul român prin puterea sa executivă.(3) Autorităţile statului român, instituţiile şi organismele se angajează să respecte acest principiul stipulat la alineatele anterioare.(4) Banca Naţională, instituţie cu personalitate juridică, este singura, pe teritoriul României, abilitată să emită monedă, să stabilească regimul valutar, să elaboreze şi să aplice politica monetară şi pe cea a cursului de schimb.(5) Banca Naţională a României întreprinde orice altă misiune de bancă centrală, conform Statutului Sistemului European al
Băncilor Centrale şi Statutului Băncii Centrale Europene.(6). În domeniile care ţin de competenţa sa, Banca Naţională a României este consultată asupra oricărui proiect de act normativ, precum şi asupra oricărui proiect de reglementare la nivel naţional, putând emite avize.(8) Banca Natională sprijina politica economică generală a statului român, fără prejudicierea îndeplinirii scopului său fundamental, potrivit alin. (2).
SECŢIUNEA 2 -PRINCIPIILE
Articolul 10 - Separaţia, echilibrul şi colaborarea puterilor în stat - Voteaza
(1) Statul român se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.(2) Autorităţile care alcătuiesc puterile statului român au obligaţia să colaboreze pentru asigurarea respectării Constituţiei şi a legilor.(3) În statul român nu există nici o altă autoritate centrală sau locală, instituţie publică sau altă organizaţie finanţată direct sau indirect din fonduri publice în afara celor trei puteri nominalizate la alin. (1).(4) Orice autoritate centrală sau locală, precum şi instituţiile publice sau alte organizaţii finanţate direct sau indirect din fonduri publice se vor organiza şi vor funcţiona în cadrul uneia dintre cele trei puteri ale statului român.(5) Autorităţile centrale sau locale care, potrivit legii organice, necesită autonomie, sunt şi ele încadrate, din punct de vedere formal, în alcătuirea uneia dintre puterile statului.(6) Administraţia publică locală se încadează, din punct de vedere formal, în alcătuirea sistemului puterii executive a statului.
Articolul 11 - Principiile fundamentale privind competenţele - Voteaza
(1) Delimitarea competenţelor autorităţilor publice care alcătuiesc puterile - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale, are la bază principiul atribuirii.(2) Exercitarea competenţelor autorităţilor publice care alcătuiesc puterile statului român are la bază principiile subsidiarităţii
şi proporţionalităţii.(3) În temeiul principiului atribuirii, autorităţilor publice centrale care alcătuiesc puterile statului român acţionează în limitele competenţelor ce le-au fost atribuite prin Constituţie în vederea atingerii obiectivelor stabilite de către aceasta. Orice altă competenţă neatribuită prin Constituţie aparţine puterii locale.(4) În temeiul principiului subsidiarităţii, în domeniile ce nu ţin de competenţa sa exclusivă, o autoritate centrală a statului intervine numai în măsura în care obiectivele acţiunii preconizate nu pot fi atinse în mod satisfăcător de către puterea locală nici la nivel central, nici la nivel regional şi local, dar pot fi, datorită dimensiunilor şi efectelor preconizate, mai bine atinse printr-o acţiune a statului.(5) Guvernul aplică principiul subsidiarităţii potrivit cerinţelor ce decurg din Protocolul privind aplicarea principiilor subsidiarităţii şi proporţionalităţii aplicat în Uniunea Europeană. Parlamentul veghează la respectarea acestui principiu conform procedurii prevăzute în Protocolul menţionat.(6) În temeiul principiului proporţionalităţii, conţinutul şi forma oricărei acţiuni a Guvernului nu depăşesc ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor ce decurg din scopul Constituţiei.(7) Toate instituţiile publice acţionează potrivit principiul proporţionalităţii cu concentrare pe evitarea exceselor.
Articolul 12 - Cerinţele generale de organizare şi funcţionare a autorităţilor - Voteaza
Autorităţile care alcătuiesc puterile statului român, centrale, regionale sau locale, se organizează şi funcţionează ţinând cont de următoarele cerinţe generale:a) completitudinea legislativă - să nu existe domenii ale realităţii neacoperite de cadrul legal;b) separarea prerogativelor - se exclud suprapunerile de responsabilităţi, competenţe şi atribuţii;c) respectarea sistemului de valori democratice, constituţionale;d) transparenţa decizională - la cererea cetăţeanului, a presei sau a organizaţiilor neguvernamentale, conducătorul instituţiei publice are obligaţia
să prezinte, în termen legal, argumentele şi considerentele pe care se întemeiază decizia adoptată;e) fundamentarea deciziilor strategice adoptate în cadrul instituţiei publice prin studii analitice, statistice, prospective, elaborate, în prealabil, de experţi sau consultanţi;f) responsabilitatea decizională - aceasta aparţine decidentului împuternicit prin lege, ea neputând fi delegată;g) buna guvernare - aceasta presupune raportarea la prevederile legale şi la buna practică în materie, precum şi colaborare cu părţile interesate din cadrul societăţii civile;h) aplicarea politicilor şi strategiilor publice - se face după o prealabilă studiere a impactului generat de crizele actuale şi cele de perspectivă, cu focalizare pe imperativul diminuării efectelor nedorite şi pe evitarea dezastrelor.
Articolul 13 - Înfăptuirea justiţiei - Voteaza
(1) Justiţia se înfăptuieşte în numele legii.(2) Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi.(3) Individul şi statul sunt egali în faţa justiţiei.
Articolul 14 - Accesul liber la justiţie - Voteaza
(1) Orice persoană de nationalitate română sau străină se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor sale legitime.(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea dreptului prevazut la alin. (1).(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.
Articolul 15 - Pluralismul şi partidele politice - Voteaza
(1) Statul român garantează pluralismul în societatea românească, acesta fiind principala condiţie a democraţiei constituţionale.(2) Partidele politice se constituie şi îşi desfăşoară activitatea în condiţiile legii. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor, respectând principiile şi valorile enunţate in Constituţie.(3) Partidele politice au obligaţia să facă dovada provenienţei resurselor financiare.(4) Funcţionarea partidelor politice, în legalitate, este condiţionată
de:a) promovarea unor idealuri conforme cu prevederile constituţionale şi legale;b) respectarea drepturilor şi libertăţilor omului, a diversităţii culturale şi a principiilor de conservare a biodiversităţii;c) finanţarea, din surse legale, a activităţilor specifice;d) promovarea unei platforme politice care să susţină dezvoltarea naţională şi să ofere soluţii reducerea decalajelor;e) existenţa unui grup minim de 10 specialişti capabili se elaboreze politici publice şi să asigure o bună gestionare a problematicii aferente guvernării.
Articolul 16 - Sindicatele, patronatele, asociaţiile şi fundaţiile - Voteaza
Sindicatele, patronatele, asociaţiile şi fundaţiile se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice, ştiinţifice, culturale şi sociale ale membrilor lor şi colaborează cu autorităţile executive pentru a se realiza o politică echilibrată de dezvoltare naţională. In masura in care sunt implicate in programele de dezvoltare naţională ONG-urile pot fi finanţate de la bugetul de stat.
Articolul 17 - Relaţiile internaţionale - Voteaza
România întreţine şi dezvoltă relaţii paşnice cu toate statele şi, în acest cadru, relaţii de bună vecinătate, întemeiate pe principiile şi pe celelalte norme general admise ale dreptului internaţional.
Articolul 18 - Dreptul internaţional şi dreptul intern - Voteaza
(1) Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte.(2) Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern.(3) Dacă un tratat la care România urmează să devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei.
Articolul 19 - Românii din străinătate - Voteaza
(1) Statul sprijină întărirea legăturilor cu românii din afara frontierelor ţării şi acţionează pentru păstrarea,
dezvoltarea şi exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sunt, precum şi cu organizaţiile din străinătate care promovează cultura şi spiritualitatea românească.(2) Statul sprijină procesul de reintegrare în viata economică şi socială a cetăţenilor săi ce doresc să revină in ţară după parcurgerea unor trasee profesionale de specializare in alte ţări.(3) Sprijinul menţionat la alin. (2) include recunoaşterea lor profesională şi a activităţii desfăşurate în alte ţări, garantarea liberei concurenţe la ocuparea de posturi, precum şi continuitatea dreptului la pensie.(4) Statul, prin oficiile sale diplomatice, acordă cetăţenilor români protecţia şi asistenţa necesară în faţa autorităţilor ţării de reşedinţă.
Articolul 20 - Economia - Voteaza
(1) România are o economie de piaţă, bazată pe liberă iniţiativă şi concurenţă nedenaturată, competitivitate, etică în afaceri, protecţia consumatorilor şi a mediului natural.(2) Accesul liber al persoanei la o activitate economică este garantat de stat.(3) Pentru garantarea prevederilor de la alin. (1) şi (2), statul român trebuie să asigure:a) libertatea comerţului, protecţia concurenţei loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producţie;b) protejarea intereselor naţionale în activitatea economică şi financiar-valutară;c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale şi a artelor într-un climat de protecţie a proprietăţii intelectuale;d) exploatarea resurselor naturale, în concordanţă cu interesul naţional şi cu cerinţele dezvoltării durabile şi sustenabile;e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător, precum şi menţinerea echilibrului ecologic;f) crearea condiţiilor necesare pentru prosperitate şi creşterea calităţii vieţii;g) aplicarea politicilor de dezvoltare regională în concordanţă cu obiectivele Uniunii Europene;(h) respectarea reglementărilor internaţionale anti-trust şi anti-monopol;(i) impulsionarea mediului economic
pentru a deveni co-participant activ la dezvoltarea şi bunăstarea naţională.
Articolul 21 - Proprietatea - Voteaza
(1) Proprietatea este publică sau privată.(2) Proprietatea publică este inviolabilă, garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului, respectiv unităţilor administrativ-teritoriale.(3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice.(4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile dar, în condiţiile legii organice, pot fi date în administrare, în concesionare ori închiriere sau pot fi date în folosinţă gratuită instituţiilor şi organizaţiilor de utilitate publică.(5) Instituţia sau organizaţia care va prelua un bun proprietate publică în condiţiile alin. (4) îl va administra ca un bun gospodar, cu respectarea cerinţelor de economicitate, eficienţă şi eficacitate.(6) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice.
Articolul 22 - Integrarea în Uniunea Europeană - Voteaza
(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competenţelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa plenară a Parlamentului, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor.(2) Urmare a aderării României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, prevederile acestora, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne.(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene.(4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea
judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2).(5) Guvernul transmite Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene.
Articolul 23 - Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord - Voteaza
Reglementările ce se impun a fi adoptate ca urmare a aderării României la Tratatul Atlanticului de Nord se vor adopta prin lege în şedinţa plenară a Parlamentului, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor.
SECŢIUNEA 3 - VALORILE SUPREME ŞI SCOPURILE GENERALE
Articolul 24 - Temeiurile solidarităţii sociale - Voteaza
(1) Regimul democratic din România se bazează pe respectarea demnităţii umane şi a drepturilor omului, a libertăţii, a egalităţii în drepturi şi a statului de drept.(2) Societatea edificată în România se caracterizată prin pluralism politic, toleranţă, justiţie, solidaritate şi nediscriminare.
Articolul 25 - Garantarea valorilor supreme - Voteaza
Autorităţile care alcătuiesc puterile statului român garantează valorile supreme ca fiind platforma de unitate naţională în care se regăsesc, în esenţă, dezideratele supreme ale poporului român, aspiraţiile unanim recunoscute de către toţi cetăţenii României.
Articolul 26 - Scopurile generale - Voteaza
(1) Existenţa României ca stat este justificată de necesitatea asigurării unui mediu:a) natural nepoluat, durabil in timp şi regenerabil;b) social de recunoaştere şi de promovare a calităţilor şi a performanţelor;c) cultural propice dezvoltării valorilor tradiţionale specifice;d) de cultura agricolă care să permită obţinerea de producţii îndestulătoare şi de produse ce nu vor afecta sănătatea populaţiei;e) economic sustenabil, eficient şi echilibrat în raport cu cerinţele sociale şi cele ale păstării unui mediu natural sănătos;f) comercial concurenţial, bazat pe calitatea produselor, serviciilor şi lucrărilor, pe optimul dintre preţ şi calitate;g)
instituţional eficace, eficient şi performant;h) de manifestare a creativităţii, inovării şi dezvoltării tehnologiilor neinvazive la adresa omului, societăţii sau a mediului natural;i) de dezvoltare a cererii şi ofertei de produse, lucrări şi servicii pentru populaţie;j) de formare, de manifestare şi de utilizare a valorilor umane înalt competitive;k) de pace şi stabilitate socială, de respect al valorilor etice;l) de garantare a dreptăţii şi corectitudinii;m) de carieră profesională bazat pe recunoaşterea şi răsplătirea corectă şi echitabilă a valorii individuale, a calitătii, cantităţii şi a importanţei muncii depuse;n) al dezvoltării durabile şi al bunăstării cetăţenilor capabil să asigure sănătatea populaţiei;o) de promovare a păcii şi a ansamblului de valori supreme promovate în democraţia de tip occidental.(2) Orice reglementare care se stabileşte, de către Curtea Constituţională, a fi în contradicţie cu scopurile generale din Constituţie devine de îndată nulă de drept.
Articolul 27 - Raporturile dintre obiective, scopuri şi valori - Voteaza
(1) Obiectivele formulate în cadrul politicilor şi strategiilor publice, a planurilor şi programelor de dezvoltare, decurg din scopurile generale şi reprezintă trepte în atingerea acestora. Scopurile generale, la rândul lor, decurg din valorile supreme.(2) Atingerea obiectivelor este în responsabilitatea Puterii Executive şi constituie criteriul suprem de apreciere a eficacităţii acţiunii acestuia.
Articolul 28 - Obiectivele statului român - Voteaza
(1) Obiectivul general al României este de a promova pacea, valorile sale şi cele europene, precum şi asigurarea bunăstarea populaţiei sale.(2) Uniunea oferă cetăţenelor şi cetăţenilor săi un spaţiu de libertate, securitate şi justiţie, fără îngrădiri, precum şi o piaţă unică unde concurenţa este liberă şi nedenaturată.(3) România acţionează pentru o dezvoltare durabilă, bazată pe o creştere economică echilibrată, pe o economie socială de piaţă foarte competitivă, vizând ocuparea deplină a forţei de muncă şi
progresul social şi un înalt nivel de protecţie şi de îmbunătăţire a calităţii mediului.(4) Statul român promovează progresul ştiinţific şi tehnic.(5) România combate excluderea socială şi discriminările şi promovează justiţia şi protecţia socială, egalitatea între femei şi bărbaţi, solidaritatea între generaţii şi protecţia drepturilor copilului.(6) Statul român promovează coeziunea economică, socială şi teritorială, precum şi solidaritatea între cetăţeni.(7) România respectă bogăţia diversităţii sale culturale şi lingvistice şi veghează la păstrarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural propriu aşa cum a rezultat acesta în urma convieţuirii istorice.(8) În relaţiile cu restul lumii, România afirmă şi promovează valorile şi interesele sale, contribuie la pacea, securitatea, dezvoltarea durabilă a planetei, la solidaritatea vizând respectul reciproc între popoare, un comerţ liber şi echitabil, eradicarea sărăciei şi protecţia drepturilor omului, în special ale copilului, precum şi respectarea strictă şi dezvoltarea dreptului internaţional, în special la respectarea principiilor Cartei Naţiunilor Unite.(9) Obiective înscrise în Constituţie sunt duse la îndeplinire, prin mijloace adecvate, în funcţie de competenţele conferite prin prezenta Constituţie. Obiectivele se vor regăsi in programele de dezvoltare guvernamentale iar indeplinirea acestora va fi raportată de Guvern la 31 ianuarie al fiecărui an pentru anul anterior.
Articolul 29 - Angajamentul clasei politice - Voteaza
(1) Conştientă că solidaritatea naţională se realizează prin susţinerea unor valori şi idealuri unanim recunoscute, clasa politică aflată în alcătuirea Camerei Reprezentanţilor şi a Guvernului recunoaşte ansamblul scopurilor generale şi acţionează cu dedicaţie şi perseverenţă pentru înfăptuirea acestora.(2) Orice om politic care a fost ales sau numit între-o funcţie de demnitate publică este obligat să acţioneze cu fermitate şi consecvenţă pentru atingerea obiectivelor ce decurg din scopurile generale şi să respecte principiile şi
valorile supreme înscrise în Constituţia României.
TITLUL II - DREPTURILE, LIBERTĂŢILE ŞI ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE ALE CETĂŢENILOR ROMÂNIEI
SECTIUNEA 1 - DISPOZIŢIILE COMUNE
Articolul 30 - Universalitatea - Voteaza
(1) Cetăţenii beneficiază de drepturile şi libertăţile consacrate prin Constituţie şi prin alte legi şi au îndatoririle prevăzute de acestea.(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii contravenţionale sau penale mai favorabile.
Articolul 31 - Egalitatea în drepturi - Voteaza
(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.(2) Nimeni nu este mai presus de lege.(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţară. Statul român garantează egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnităţi.(4) Potrivit legii organice, statul român garantează cetăţenilor Uniunii Europeane dreptul de a alege şi de a fi aleşi în cadrul autorităţilor administraţiei publice locale în condiţiile în care locuiesc efectiv în comunitatea pentru care candidează de cel puţin trei ani fără întrerupere.
Articolul 32 - Cetăţenia - Voteaza
(1) Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de legea organică.(2) Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere.(3) Cetăţenia română poate fi acordată unui solicitant numai dacă acesta a locuit neîntrerupt pe teritoriul ţării cel puţin cinci ani şi a îndeplinit celelalte condiţii prevăzute de lege.
Articolul 33 - Cetăţenii români în străinătate - Voteaza
(1) Cetăţenii români se bucură în străinătate de protecţia statului român şi trebuie să-şi îndeplinească obligaţiile, cu excepţia acelora ce nu sunt compatibile cu absenţa lor din ţară.
Articolul 34 - Cetăţenii străini şi apatrizii - Voteaza
(1) Cetăţenii străini şi apatrizii care locuiesc în România se bucură de protecţia generală a
persoanelor şi a averilor, garantată de Constituţie şi de alte legi.(2) Cetaţenia română se poate obţine în condiţiile stipulate de legea organică.(3) Cetăţenii străini şi apatrizii care comit infracţiuni în România pierd dreptul de rezidenţă şi nu mai pot obţine cetăţenia.
Articolul 35 - Azilanţii şi imigranţii - Voteaza
(1) Dreptul de azil se acordă şi se retrage în condiţiile legii, cu respectarea tratatelor şi a convenţiilor internaţionale la care România este parte.(2) Persoanele care primesc azil şi cele care imigrează în România se supun Constituţiei şi legilor statului român.(3) Cererile de imigrare se accepta în functie de necesităţile statului roman cu privire la forţa de muncă şi de condiţile stabilite prin lege.(4) Persoanele care primesc azil politic şi cele care imigrează în România se vor supune legilor din România şi vor beneficia de drepturile cetăţenilor străini, potrivit legii organice.
Articolul 36 - Extrădarea şi expulzarea - Voteaza
(1) Cetăţeanul român nu poate fi extrădat sau expulzat din România.(2) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate.(3) Cetăţenii străini şi apatrizii pot fi extrădaţi numai în baza unei convenţii internaţionale sau în condiţii de reciprocitate.(4) Expulzarea sau extrădarea se hotărăşte de justiţie.
Articolul 37 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului - Voteaza
(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.(2) Dacă există neconcordanţe între prevederile pactelor şi tratatelor privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care România este parte şi cele din legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin
dispoziţii mai favorabile.
SECŢIUNEA 2 - DREPTURILE ŞI LIBERTĂŢILE FUNDAMENTALE
Articolul 38 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică - Voteaza
(1) Dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei sunt garantate.(2) Nimeni nu poate fi supus torturii şi nici unui fel de pedeapsă sau de tratament inuman ori degradant.(3) Pedeapsa cu moartea este interzisă cu excepţia cazurilor în care inculpatul a săvârşit crime contra umanităţii, contra statului român sau acte de terorism soldate cu victime.
Articolul 39 - Libertatea individuală şi siguranţa persoanei - Voteaza
(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile, orice abuz fiind de îndată sancţionat.(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.(3) Reţinerea nu poate depăşi 24 de ore.(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal.(5) În cursul urmăririi penale, arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu alte 15 de zile.(6) În faza de judecată, instanţa este obligată, în condiţiile legii, să verifice periodic, dar nu mai târziu de 30 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi să dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanţa constată că nu există temeiuri noi care să justifice menţinerea privării de libertate.(7) Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.(8) Celui reţinut sau arestat i se aduc de îndată la cunoştinţă, în limba pe care o înţelege, motivele reţinerii sau ale arestării, şi învinuirea, în cel mai scurt termen; învinuirea se aduce la cunoştinţă numai în prezenţa unui avocat, ales de inculpat sau numit din oficiu.(9) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut,
precum şi în alte situaţii prevăzute de lege.(10) Persoana arestată preventiv are dreptul să ceară punerea sa în libertate provizorie, sub control judiciar sau pe cauţiune.(11) Până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare, persoana este considerată nevinovată.(12) Nici o pedeapsă nu poate fi stabilită sau aplicată decât în condiţiile şi în temeiul legii.(13) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natură penală.(14) În situaţia unei erori judiciare, magistratul este direct şi personal responsabil.(15) Pentre orice eroare judiciară prin care a fost lezată libertatea individuală şi siguranţa persoanei, Consiliul Suprem al Magistraturii efectuează o cercetare în vederea stabilirii vinovaţiei magistratului care a instrumentat cazul, fie acesta judecător sau procuror.
Articolul 40 - Dreptul la identitate - Voteaza
(1) Statul recunoaşte şi garantează persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase.(2) Măsurile de protecţie luate de stat pentru păstrarea, dezvoltarea şi exprimarea identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale trebuie să fie conforme cu principiile de egalitate şi de nediscriminare în raport cu ceilalţi cetăţeni români.(3) Statul asigură, pentru toate minorităţile naţionale, posibilitatea exprimării şi promovării valorilor culturale specifice.
Articolul 41 - Dreptul la apărare - Voteaza
(1) Dreptul la apărare este garantat.(2) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.(3) Legitima apărare nu produce consecinţe juridice pentru făptuitor.
Articolul 42 - Libera circulaţie - Voteaza
(1) Dreptul la liberă circulaţie, în ţară şi în străinătate, este garantat. Legea stabileşte condiţiile exercitării acestui drept.(2) Fiecărui cetăţean îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a emigra, precum şi de a reveni în
ţară.
Articolul 43 - Viaţa intimă, familială şi privată - Voteaza
(1) Autorităţile publice respectă şi ocrotesc viaţa intimă, familială şi privată.(2) Persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică sau bunele moravuri.
Articolul 44 - Inviolabilitatea domiciliului - Voteaza
(1) Domiciliul şi reşedinţa sunt inviolabile. Nimeni nu poate pătrunde sau rămâne în domiciliul ori în reşedinţa unei persoane fără învoirea acesteia.(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti;b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizică sau bunurile unei persoane;c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice;d) prevenirea răspândirii unei epidemii.(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege.(4) Percheziţiile în timpul nopţii, între orele 22.00 şi 6.00, sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante.
Articolul 45 - Secretul corespondenţei - Voteaza
Secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice, al mesajelor transmise prin Internet şi al celorlalte mijloace de comunicare, este inviolabil.
Articolul 46 - Libertatea conştiinţei - Voteaza
(1) Libertatea gândirii şi a opiniilor, precum şi libertatea credinţelor religioase nu pot fi îngrădite sub nici o formă. Nimeni nu poate fi constrâns să adopte o opinie ori să adere la o credinţă religioasă, contrare convingerilor sale.(2) Libertatea conştiinţei este garantată; ea trebuie să se manifeste în spirit de toleranţă şi de respect reciproc.(3) Cultele religioase sunt libere şi se organizează potrivit statutelor proprii, în condiţiile legii.(4) În relaţiile dintre culte sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau acţiuni de învrăjbire religioasă.(5) Cultele religioase sunt autonome faţă de stat şi se bucură de sprijinul acestuia,
inclusiv prin înlesnirea asistenţei religioase în armată, în spitale, în penitenciare, în azile şi în orfelinate sau prin asigurarea libertăţii învăţământului teologic.(6) Părinţii sau tutorii au dreptul de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.
Articolul 47 - Libertatea de exprimare - Voteaza
(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile şi garantate.(2) Cenzura de orice fel este interzisă.(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.(4) Nici o publicaţie nu poate fi suprimată.(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum si manifestările obscene, contrare legii si bunelor moravuri.(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine autorului, editorului sau realizatorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.
Articolul 48 - Dreptul de acces la informaţie - Voteaza
(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit.(2) Autorităţile publice, potrivit competenţelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetăţenilor asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes personal.(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau
securitatea naţională.(4) Mijloacele de informare în masă, publice şi private, sunt obligate să asigure informarea corectă a opiniei publice.(5) Serviciile publice de radio şi de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale şi politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii şi controlul parlamentar asupra activităţii lor se reglementează prin lege organică.
Articolul 49 - Dreptul la învăţătură - Voteaza
(1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, prin invăţământul permanent, precum şi prin alte forme de instruire şi perfecţionare.(2) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în limba română. În condiţiile legii, învăţământul se poate desfăşura şi într-o limbă de circulaţie internaţională.(3) Dreptul persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale de a învăţa limba lor maternă şi dreptul de a putea fi instruite în această limbă sunt garantate; modalităţile de exercitare a acestor drepturi se stabilesc prin lege. Statul asigură gratuit învăţarea limbii române pentru cetăţenii români de altă naţionalitate.(4) Învăţământul general obligatoriu de stat este gratuit, potrivit legii, iar celelalte forme de învăţământ percep taxe minime pentru a-şi acoperi cheltuielile de funcţionare. Statul acordă burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor instituţionalizaţi, în condiţiile legii.(5) Statul asigură programe educative specializate copiilor şi tinerilor cu nevoi speciale de educaţie şi garantează un mediu propice atingerii maximului de potenţial în dezvoltarea personală a acestora.(6) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii.(7) Autonomia universitară este garantată în condiţiile competitivităţii privind calitatea programelor formative şi educaţionale.(8) Statul asigură libertatea învăţământului religios, potrivit cerinţelor
specifice fiecărui cult. În şcolile de stat, învăţământul religios este organizat opţional garantîndu-se autonomia decizională a unităţilor şcolare şi a libertatea de alegere.(9) Elevii care nu optează pentru învaţamântul religios pot participa la cursuri de istoria religiilor, istoria culturilor, filozofie, comunicare şi multiculturalism sau alte materii socio-umaniste, potrivit programei şcolare.
Articolul 50 - Accesul la cultură - Voteaza
(1) Accesul la cultură este garantat, în condiţiile legii.(2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită.(3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale şi universale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativităţii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume.(4) Statul garantează diversitatea culturală şi respectă valorile culturale ale comunităţilor locale, precum şi principiile unanim recunoscute privind stimularea mediului cultural.
Articolul 51 - Accesul la cercetări recente - Voteaza
(1) Accesul la cercetările de vârf în ştiinţă este sprijinit de stat prin finanţarea de programe specifice.(2) Colaborarea cu centrele de cercetare internaţională, ridicarea gradului de profesionalism în cercetare, condiţiile de cercetare la nivel de vârf şi aplicarea cercetărilor în practică sunt sprijinite de stat prin programe specifice.(3) Atragerea celor mai competenţi specialişti în cercetare este sprijinită de stat prin politici specifice, pe bază de rezultate certe şi clar determinate.
Articolul 52 - Dreptul la ocrotirea sănătăţii - Voteaza
(1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat.(2) Statul este obligat să ia măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice si să optimizeze în permanenţă aceste sectoare.(3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare,
controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii.(4) Statul acţionează sistematic pentru prevenirea îmbolnăvirii populaţiei prin măsuri profilactice şi prin asigurarea unui cadru instituţional optim de recuperare a sănătăţii.
Articolul 53 - Dreptul la mediu sănătos - Voteaza
(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.(2) Statul asigură cadrul legislativ şi instituţional pentru exercitarea acestui drept potrivit principiului că poluatorul plăteşte atât poluarea mediului, cât şi daunele colaterale şi amenzile către stat.(3) Persoanele fizice şi juridice au datorirea de a proteja şi de a ameliora mediul înconjurător.(4) Statul asigură structurile instituţionale, fondurile şi programele alocate care sprijină biodiversitatea, sănătatea mediului, recuperarea şi depoluarea mediului.(5) Statul asigură recuperarea terenurilor degradate sau contaminate, reîmpădurirea suprafeţelor defrişate sau neutilizate în circuitul agricol, precum şi recuperarea echilibrului mediului natural prin biodiversitate.(6) Statul acţionează pentru asigurarea echilibrului ecologic şi amenajarea bazinelor hidrografice.
Articolul 54 - Dreptul de vot - Voteaza
(1) Cetăţenii au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv. Votul poate fi exercitat inclusiv pe buletine de vot on-line pentru cei care nu pot ajunge la cabinele de vot, în această categorie intrând şi cetăţenii români cu domiciliu în afara ţării sau cei ce locuiesc la distanţe mari de centrele de votare.(2) Nu au drept de vot debilii sau alienaţii mintal, persoane puse sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate, prin hotărâre judecătorească definitivă, la pierderea drepturilor electorale.
Articolul 55 - Dreptul de a fi ales - Voteaza
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16
alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 30 de ani pentru a fi aleşi în Camera Reprezentanţilor sau în organele administraţiei publice locale, şi vârsta de cel puţin 40 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.(3) Candidaţii au obligaţia de a prezenta unei comisii de validare date şi informaţii privind capacitatea lor de reprezentare în funcţia publică pentru care candidează, capacitatea managerială, decizională, experienţa profesională, sănătatea lor mintala şi morală, averea personală şi modul în care aceasta a fost realizată. Comisia de validare va fi constituită, potrivit legii, din reprezentanţi ai societaţii civile aleşi prin vot direct pentru fiecare sesiune de alegeri.(4) Comisia de validare constituită potrivit alin. (3) evaluează candidatul prin prisma unor principii şi criterii stabilite, potrivit legii, şi aduce la cunoştinţa electoratului interesat rezultatul evaluării şi punctajul obţinut de aspirant, cu cel puţin două săptămîni înaintea scrutinului.(5) Candidatura poate fi anunţată în baza:f)unei iniţiative individuale;g)iniţiativei unui partid politic;h)iniţiativei unei organizaţii neguvernamentale constituită potrivit articolului 16 din Constituţia României şi având peste 5.000 de membri cotizanţi dispersaţi în cel puţin 5 judeţe.
Articolul 56 - Dreptul de a fi ales în Parlamentul European - Voteaza
(1) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.(2) Candidaţii pentru Parlamentul European trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 30 de ani.(3) Evaluarea prealabilă a candidaţilor se efectuează de o comisie naţională de validare prin prisma unor principii şi criterii stabilite, potrivit legii, şi se aduce la cunoştinţa electoratului interesat punctajul obţinut, cu cel puţin două
săptămîni înaintea scrutinului.
Articolul 57 - Libertatea întrunirilor - Voteaza
Mitingurile, demonstraţiile, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme, conform legii.
Articolul 58 - Dreptul de asociere - Voteaza
(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate, în organizaţii neguvernamentale şi în alte forme de asociere.(2) Partidele sau organizaţiile care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept ori a suveranităţii, a integrităţii sau a independenţei României sunt neconstituţionale.(3) Nu pot face parte din partide politice judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii, membrii activi ai armatei, poliţiştii şi alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.(4) Asociaţiile cu caracter secret sunt interzise.
Articolul 59 - Munca şi protecţia socială a muncii - Voteaza
(1) Dreptul la muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă.(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor si al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională continuă, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.(3) Durata normală a zilei de lucru este, în medie, de cel mult 8 ore.(4) La muncă egală, femeile au salariu egal cu bărbaţii.(5) Dreptul la negocieri colective în materie de muncă şi caracterul obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate.(6) Criteriile de salarizare în instituţiile publice sunt:a) importanţa muncii şi rezultatele obţinute;b) gradul de risc şi condiţiile de muncă;c) nivelul profesionalismului;d) studiile atestate prin certificate recunoscute;e) cantitatea
şi calitatea muncii depuse;f) vechimea în muncă;g) continuitatea în acelaşi loc de muncă;h) gradul de formare profesională continuă.
Articolul 60 - Interzicerea muncii forţate - Voteaza
(1) Munca forţată este interzisă.(2) Nu constituie muncă forţată:a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de conştiinţă;b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale stabilite de lege.
Articolul 61 - Dreptul la grevă - Voteaza
(1) Salariaţii au dreptul la grevă pentru apărarea intereselor profesionale, economice şi sociale.(2) Legea stabileşte condiţiile şi limitele exercitării acestui drept, precum şi garanţiile necesare asigurării serviciilor esenţiale pentru societate, precum şi condiţiile în care un conducator de grevă poate răspunde penal.
Articolul 62 - Dreptul de proprietate privată - Voteaza
(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege.(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală.(3) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.(4) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenenţei sociale, etnice, religioase, politice sau de altă natură discriminatorie a
titularilor.(5) Pentru lucrări de interes general, autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare, cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaţiilor sau construcţiilor, precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii.(6) Despăgubirile prevăzute în alineatele (3) şi (5) se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, în caz de divergenţă, prin justiţie.(7) Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului.(8) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.(9) Bunurile destinate sau folosite în comiterea de infracţiuni, precum şi cele rezultate din astfel de fapte vor fi confiscate, în condiţiile legii.(10) Proprietatea intelectuală este garantată de statul român, conform legii.
Articolul 63 - Libertatea economică - Voteaza
Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate.
Articolul 64 - Dreptul la moştenire - Voteaza
Dreptul la moştenire este garantat.
Articolul 65 - Nivelul de trai - Voteaza
(1) Statul, prin puterea executivă, este obligat să asigure dezvoltarea economică a ţării şi protecţia socială a cetăţenilor prin garantarea unui nivel de trai decent.(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.(3) Cetăţenii au dreptul la sprijin financiar din fonduri publice pentru formarea lor profesională şi ridicarea gradului de profesionalism, pentru construirea unei locuinţe şi pentru iniţierea unei afaceri, în condiţiile legii.
Articolul 66 - Familia - Voteaza
(1) Familia se întemeiază pe căsătoria
liber consimţită între soţi, pe egalitatea acestora şi pe dreptul şi îndatorirea părinţilor de a asigura creşterea, educaţia şi instruirea copiilor, precum şi pe îndatoririle şi drepturile copiilor faţă de parinţii în stare de nevoie.(2) Condiţiile de încheiere, de desfacere şi de nulitate a căsătoriei se stabilesc prin lege. Căsătoria religioasă poate fi celebrată numai după căsătoria civilă.(3) Copiii din afara căsătoriei sunt egali în faţa legii cu cei din căsătorie.
Articolul 67 - Protecţia copiilor şi a tinerilor - Voteaza
(1) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor.(2) Statul acordă alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege.(3) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.(4) Autorităţile publice au obligaţia să contribuie la asigurarea condiţiilor pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa politică, socială, economică, culturală, ştiinţifică şi sportivă a ţării.(5) Minorii sub vârsta de 15 ani nu pot fi angajaţi ca salariaţi.
Articolul 68 - Protecţia persoanelor cu handicap - Voteaza
(1) Persoanele cu handicap se bucură de protecţie specială.(2) Statul asigură persoanelor cu nevoi speciale un cadru propice de dezvoltare individuală prin:a)politici naţionale de garantare a egalităţii şanselor şi de prevenire şi de tratament ale handicapului;b)programe de instruire şi de inserţie socială şi economică a persoanelor cu handicap;c)legiferarea de facilităţi în vederea susţinerii participării efective a persoanelor cu handicap la viaţa comunităţii.
Articolul 69 - Dreptul de petiţionare - Voteaza
(1) Cetăţenii au dreptul să se adreseze autorităţilor publice prin petiţii formulate numai în numele semnatarilor.(2) Organizaţiile legal constituite au dreptul să adreseze petiţii
exclusiv în numele colectivelor pe care le reprezintă.(3) Exercitarea dreptului de petiţionare este scutită de taxă.(4) Conducătorul instituţiei publice are obligaţia să răspundă oricărui petiţionar în maxim 30 de zile şi în condiţiile stabilite de lege.
Articolul 70 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică - Voteaza
(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal al unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei.(2) Condiţiile şi limitele exercitării acestui drept se stabilesc prin lege organică.(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu înlătură răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Articolul 71 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi - Voteaza
(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.(2) Restrângerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratică. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii.
Articolul 72 - Dreptul la condiţii decente de viaţa şi de acces la infrastructură - Voteaza
(1) Guvernul în colaborare cu autorităţile locale asigură şi răspunde de programele, proiectele şi sursele financiare pentru modernizarea şi intreţinerea infrastructurilor de transport, apă, energie, canalizare,
comunicare.(2) Guvernul în colaborare cu autorităţile locale asigură condiţiile tehnice pentru epurarea apelor reziduale, reciclarea deşeurilor, curăţirea aerului de deşeuri toxice, ecologizarea mediului, evitarea catastrofelor naturale şi răspunsul de urgenţă la diferite tipuri de crize şi catastrofe.
SECTIUNEA 3 - ÎNDATORIRILE FUNDAMENTALE
Articolul 73 - Fidelitatea faţă de ţară - Voteaza
(1) Pentru orice cetăţean român, fidelitatea faţă de ţară este sacră şi obligatorie.(2) Cetăţenii cărora le sunt încredinţate funcţii publice, precum şi militarii răspund de îndeplinirea cu credinţă, responsabilitate si profesionalism a obligaţiilor ce le revin şi, în acest scop, vor depune jurământul cerut de lege.
Articolul 74 - Obligativitatea privind apărarea ţării - Voteaza
(1) Cetăţenii au dreptul şi obligaţia să apere România.(2) Serviciul militar nu este obligatoriu.(3)Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică.(4) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice.
Articolul 75 - Contribuţiile financiare - Voteaza
(1) Cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite şi prin taxe, la cheltuielile publice.(2) Sistemul legal prin care se stabilesc contribuţiile financiare ale persoanelor fizice şi juridice române trebuie să asigure aşezarea echitabilă a sarcinilor fiscale.(3) Orice alte contribuţiile financiare sau prestaţii sunt interzise, în afara celor stabilite prin lege, în situaţii excepţionale.
Articolul 76 - Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor - Voteaza
(1) Cetăţenii români, cetăţenii străini şi apatrizii trebuie să-şi exercite drepturile şi libertăţile constituţionale cu bună-credinţă, fără să încalce drepturile şi libertăţile celorlalţi.(2) Cetaţenia română se poate pierde în cazul comiterii unor acte de terorism sau a unor infracţiuni grave specificate în legea organică.
TITLUL III - SISTEMUL PUTERII LEGISLATIVE
Articolul 77 - Statutul, rolul şi organizarea internă - Voteaza
(1) Sistemul puterii legislative are în compunerea sa Camera reprezentanţilor, ca autoritate parlamentară supremă, precum şi instituţiile publice specializate aflate în coordonarea nemijlocită a acesteia.(2) Parlamentul României este unicameral şi funcţionează sub titulatura de Camera Reprezentanţilor ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.(3) Interacţionarea Puterii cu Opoziţia, în cadrul Parlamentului, presupune:a) iniţiativa şi responsabilitatea Puterii privind optimizarea şi sistematizarea reglementările existente, identificarea problemelor actuale şi viitoare şi prezentarea spre aprobare a unor soluţii de rezolvare a acestora pe cale legislativă, precum şi a problematicii cu care se confruntă Guvernul;b) disponibilitatea pentru dialog şi responsabilitatea Opoziţiei de a analiza constructiv propunerile Puterii, de a evalua critic posibilele consecinţe, de a identifica şi susţine strategii alternative superioare din punct de vedere calitativ, de a emite analize critic-comparative şi de a crea o baza de date referitoare la experienţe de succes, altele decât cele ale Puterii, reprezentând alternative la soluţiile susţinute de către aceasta.
Articolul 78 - Organizarea internă - Voteaza
(1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin regulament propriu aprobat în cadrul Biroului Permanent.(2) Camera Reprezentanţilor îşi alege un Birou Permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor este ales pe durata mandatului prevăzut la art. 84 alin (1). Ceilalţi membri ai Biroului Permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. În cazuri excepţionale, stabilite prin regulamentul Camerei Reprezentanţilor, membrii Biroului Permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.(3) Reprezentanţii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit prevederilor regulamentului Camerei.(4) Camera Reprezentanţilor îşi
constituie comisii parlamentare permanente şi poate institui comisii de anchetă, comisii de validare sau alte comisii speciale.(5) Biroul Permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor şi a expertizei profesionale a parlamentarilor.(6) Camera Reprezentanţilor are buget propriu care face parte integrantă din bugetul de stat, independenţa financiar-bugetară a Parlamentului decurgând din statutul său.(7) Proiectul de buget se aprobă de către Biroul Permanent şi se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării, puterea executivă neputând opera modificări sau restricţionări.
Articolul 79 - Organizarea comisiilor parlamentare - Voteaza
(1) Camera reprezentanţilor poate organiza, în structura sa, comisii parlamentare având ca obiect de lucru avizarea şi aprobarea propunerilor legislative, cercetarea unor situaţii, cazuri personale, fenomene sociale, economice sau culturale, precum şi soluţionarea unor situaţii complexe care interesează diferite regiuni sau comunităţi.(2) În situaţia că o propunere legislativă aprobată de comisia parlamentară permanentă competentă nu a mai fost supusă dezbaterii Plenului, aceasta se consideră a fi validată de Parlament prin aprobare tacită.(3) Camera reprezentanţilor are obligaţia să publice în Monitorul Oficial temeiurile şi considerentele care au stat la baza deciziei adoptate de Comisia parlamentară permanentă care a aprobat propunerea legislativă în condiţiile alineatului anterior.(4) Dacă înainte de promulgare se constată că legea adoptată prin aprobare tacită relevă carenţe majore sau neconcordanţe în raport cu alte reglementări, aceasta se returnează Camerei Reprezentantilor.
SECTIUNEA 1 - CONSTITUIREA, MODIFICAREA STRUCTURII ŞIÎNCETAREA ACTIVITAŢII CAMEREI
Articolul 80 - Alegerea reprezentanţilor - Voteaza
(1) Parlamentarii care alcătuiesc Camera Reprezentanţilor sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat, potrivit legii electorale. Votul uninominal se organizează şi funcţionează, potrivit legii organice.(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.(3) Numărul reprezentanţilor se stabileşte prin legea electorală. Raportul de reprezentare este de un parlamentar la cel mult 100.000 de locuitori.(4) Din Camera Reprezentanţilor fac parte de drept, foştii şefi ai statului şi Guvernului.(5) În primele şase luni ale mandatului său, Preşedintele României poate numi, ca membri de drept ai Camera Reprezentanţilor, şapte personalităţi care s-au distins prin întreaga lor activitate politică, socială, economică, ştiinţifică sau culturală.
Articolul 81 - Modificarea structurii Camerei Reprezentanţilor - Voteaza
(1) Postul de parlamentar rămas vacant va fi ocupat de candidatul care s-a clasat pe locul următor, la alegerile pentru Camera Reprezentanţilor din circumscripţia electorală pe care ocupantul postului vacant a reprezentat-o.(2) Dacă ocuparea postului vacant nu se realizează prin aplicarea prevederilor de la alin. (1), în circumscripţia electorală rămasă fără reprezentant, se vor organiza noi alegeri.(3) În termen de 30 de zile de la vacantarea unui post de reprezentant numit în condiţiile art. 78, alin. (5), Preşedintele României va desemna o personalitate pentru ocuparea acestuia, în aceleaşi condiţii.
SECTIUNEA 2- STATUTUL REPREZENTANŢILOR
Articolul 82 - Mandatul şi activitatea parlamentarului - Voteaza
(1) Mandatul parlamentarului constă în învestitura primită de la electoratul său pentru soluţionarea aspiraţiilor acestuia.(2) În exercitarea mandatului său, reprezentantul este în serviciul poporului şi, cu precădere, în cel al electoratului care I-a ales.(3) Membrii Camerei Reprezentanţilor care au intrat în
alcătuirea Parlamentului în baza prevederilor art. 78, alin. (4) şi (5). sunt consideraţi demnitari aflaţi în serviciul întregului popor.(4) Orice mandat imperativ este nul.(5) Activitatea fiecărui parlamentar va fi raportată public la finele lunii decembrie a fiecărui an pentru informarea electoratului care l-a desemnat şi pentru o evaluare a performanţelor sale în calitate de reprezentant ales. Dispoziţiile alineatului se aplică inclusiv prefecţilor numiţi de Guvern şi primarilor aleşi.
Articolul 83 - Durata mandatului - Voteaza
(1) Reprezentanţii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului stabilit prin lege organică.(2) Calitatea de reprezentant încetează la data întrunirii legale Parlamentului nou-ales sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori deces.
Articolul 84 - Încetarea mandatului - Voteaza
(1) Mandatul reprezentantului încetează de drept la expirarea termenului legal sau în caz de dizolvarea Parlamentului.(2) Mandatul reprezentantului numit în condiţiile art. 78, alin. (5), încetează de drept odată cu expirarea mandatului Preşedintelui României(3) Neindeplinirea promisiunilor de către ales poate fi sancţionată de electorat. Dacă în termen de trei luni de la publicarea raportului public prevăzut la art. 80 alin. (5) se formulează o cerere, semnată de cel puţin 25% dintre cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia pe care alesul o reprezintă, prin care se solicită demiterea parlamentarului respectiv, acesta va fi declarat, de către Preşedintele Camerei Reprezentantilor, ca demis din funcţie înaintea de încheierea mandatului.(4) Reprezentantul demis potrivit prevederilor alineatului anterior va fi înlocuit în condiţiile articolului 80.
Articolul 85 - Alte prevederi în legătură cu durata mandatului - Voteaza
(1) Mandatul reprezentantului este de 4 ani şi se poate prelungi de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la
încetarea acestora.(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
Articolul 86 - Incompatibilităţile - Voteaza
(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, parlamentar şi membru al executivului.(2) Calitatea de reprezentant este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice.(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
Articolul 87 - Imunitatea parlamentară - Voteaza
(1) Reprezentantul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Falsurile in votare sau falsificarile rezultatelor sunt considerate infracţiuni penale.(2) Reprezentantul poate fi urmărit şi trimis în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu votul sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(3) Legea organică va stabili faptele pentru care un parlamentar nu poate fi trimis urmărit şi trimis în judecată penală decât cu aprobarea Camerei Reprezentanţilor, pentru orice alt fel de fapte penale pierzând imunitatea parlamentară.(4) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Reprezentanţilor asupra reţinerii şi
a percheziţiei.
SECTIUNEA 3- RESPONSABILITĂŢILE ŞI COMPETENŢELE CAMEREI REPREZENTANŢILOR
Articolul 88 - Responsabilitatea legislativă supremă - Voteaza
(1) Responsabilitatea supremă a Camerei Reprezentanţilor constă în edificarea unui sistem legislativ unitar şi coerent în concordanţă cu cerinţele vieţii sociale, economice, ştiinţifice şi culturale, cu imperativele ce decurg din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi a Tratatului Atlanticului de Nord şi în deplin respect faţă de drepturile omului.(2) Reprezentantul trebuie să facă dovada că dispune de competenţă profesională în indeplinirea responsabilităţilor ce-i revin în calitate de membru în cadrul unei comisii parlamentare permanente.
Articolul 89 - Fundamentarea procesului legislativ - Voteaza
(1) Camerei Reprezentanţilor poate cere rapoarte instituţiilor publice specializate aflate în coordonarea puterii legislative, precum şi Guvernului.(2) Camerei Reprezentanţilor colaborează cu organizaţiile neguvernamentale interesate pentru fundamentarea proiectelor de legi şi solicită acestora puncte de vedere referitoare la intenţiile de legiferare.
Articolul 90 - Şedinţele Camerei Reprezentanţilor - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor lucrează în şedinţe plenare sau în şedinţe ale Comisiilor parlamentare permanente.(2) Camera Reprezentanţilor îşi desfăşoară lucrările în şedinţe plenare, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii, pentru:a) primirea mesajului Preşedintelui României;b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;c) declararea mobilizării totale sau parţiale;d) declararea stării de război;e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;g) examinarea rapoartelor Consiliului suprem de apărare a ţării;h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;i) numirea preşedinţilor Consiliului Legislativ,
Consiliului Economic şi Social şi Curţii de Conturi;j) stabilirea statutului reprezentanţilor, stabilirea indemnizaţiei unice şi a celorlalte drepturi ale acestora;k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit constituţiei sau regulamentului propriu, se exercită în şedinţă plenară.
Articolul 91 - Sesiuni parlamentare - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe la 15 ianuarie a fiecărui an şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe la 1 septembrie şi nu poate depăşi sfârşituI lunii decembrie.(2) La cererea Biroului Permanent ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor, Camera Reprezentanţilor se poate întruni şi în sesiuni extraordinare.(3) În situaţii excepţionale, stabilite potrivit legii organice, Camera Reprezentanţilor se poate întruni, în sesiuni extraordinare, la solicitarea Preşedintelui României.(4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.
Articolul 92 - Actele juridice şi cvorumul legal - Voteaza
Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii simple a membrilor.
Articolul 93 - Caracterul public al şedinţelor - Voteaza
(1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice.(2) În cazuri temeinic fundamentate, Biroul Permanent poate hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
SECTIUNEA 4 - ATRIBUŢIILE
Articolul 94 - Activitatea legislativă - Voteaza
Activitatea legislativă se organizează potrivit criteriului eficacităţii astfel încât să se soluţioneze operativ necesităţile de reglementare.
Articolul 95 - Activitatea de control - Voteaza
(1) Obiectul controlului parlamentar îl constituie activitatea executivului, în general, şi a Guvernului, în special.(2) Parlamentul României exercită controlul asupra Guvernului privind aplicarea prevederilor Constituţiei şi a legilor, precum şi asupra activităţilor acestuia, prin prisma criteriilor de economicitate, eficienţă, eficacitate, necesitate
şi oportunitate.(3) Constatările şi concluziile controlului parlamentar sunt analizate în comisiile parlamentare permanente care formulează recomandări.
Articolul 96 - Activitatea de reprezentare - Voteaza
(1) Parlamentul reprezintă poporul şi suveranitatea acestuia, în limitele mandatului încredinţat.(2) Reprezentantul acţionează în Parlament ca un împuternicit de bună credinţă al electoratului care l-a ales şi în temeiul mandatului implicit ce decurge din promisiunile electorale şi din aşteptările cetăţenilor care i-au acordat votul.
Articolul 97 - Atribuţiile Preşedintelui Camerei reprezentanţilor - Voteaza
(1) Preşedintele Camerei Reprezentanţilor îndeplineşte următoarele atribuţii:a)conduce nemijlocit şedinţele plenare ale Camerei Reprezentantilor, precum şi sedinţele Biroului Permanent.b)coordonează şi controlează activitatea Secretarului General;b)reprezintă Parlamentul în relaţiile cu celelalte puteri ale statului şi cu parlamentele din alte ţări;d)aprobă componenţa comisiilor parlamentareşe)convoacă reprezentanţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor regulamentului propriu;f)conduce lucrările plenului Camerei, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor regulamentului propriu;g)acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;h)conduce lucrările şedinţelor Biroului Permanent;i)sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute de lege;j)asigură trimiterea la comisiile permanente, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;k)reprezintă Camera în relaţiile interne şi externe;l)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de regulamentul propriu, precum şi însărcinările date de plenul Camerei.(2) Preşedintele Camerei Reprezentanţilor asigură
interimatul funcţiei de Preşedinte al României dacă:a)funcţia devine vacantă;b) titularul este suspendat din funcţie;d)titularul se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile.(3) Dacă Preşedintele Camerei Reprezentanţilor care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.(4) Preşedintele Camerei Reprezentanţilor aflat temporar în calitatea de Preşedintele interimar al României răspunde de activităţile curente ale Administraţiei Prezidenţiale şi impulsionează Guvernul pentru organizarea, în termen de o lună, a alegerilor prezidenţiale.
Articolul 98 - Atribuţiile Biroului Permanent - Voteaza
(1) Biroul permanent al Camerei Reprezentanţilor are următoarele atribuţii:a) conduce activitatea Camerei privind pregătirea, organizarea şi derularea lucrărilor specifice;b) coordonează şi controlează activitatea Secretarului General şi a instituţiilor puterii legislative;c) supune aprobării Camerei regulamentul acesteia, precum şi propunerile de modificare;d) prezintă Camerei, spre aprobare, proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputaţi împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;e) pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei;f) primeşte în format electronic şi asigură difuzarea pe site-ul Camerei a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul General al Camerei;g) asigură informarea corectă şi operativă a reprezentanţilor, a Secretarului general şi a conducătorilor instituţiilor puterii legislative cu privire la sarcinile Camerei, la responsabilităţile inerente şi la performanţele ce se cer a fi realizate;h) acţionează pentru
amplificarea coeziunii interne a comisiilor parlamentare, a Secretariatul general al Camerei şi pentru edificarea unui climat organizaţional propice atingerii obiectivelor specifice şi dezvoltării personalităţii umane;i) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei şi programul de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare;j) rezolvă orice sesizare privind situaţia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstrucţionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputaţi al unei comisii permanente, nerezolvată de comisia respectivă;k) organizează relaţiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare pe baza consultării, în funcţie de natura acţiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă şi a altor comisii permanente, informând Camera asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenţa nominală a delegaţiilor;l) supune spre aprobare Camerei componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei;m) avizează structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de funcţionare a Secretariatului General al Camerei;n) se implică activ în găsirea unor soluţii adecvate privind activitatea curentă;o) orientează activitatea Camerei în funcţie de priorităţile stabilite la începutul fiecărei sesiuni prin prisma principiilor constituţionale şi a competenţelor specificep) numeşte secretarului general, secretarului general adjunct şi directorii generali din cadrul Secretariatului General;q) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de regulamentul propriu, alte dispoziţii legale sau însărcinări date de Cameră.
Articolul 99 - Atribuţiile Comisiilor parlamentare permanente - Voteaza
(1) Comisiile parlamentare permanente sunt
formate dintr-un număr de 9-15 de membri, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Cameră.(2) Numărul membrilor comisiilor parlamentare permanente se stabileşte, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Articolul 100 - Comisia de consilieri parlamentari - Voteaza
(1) În calitatea sa de organ consultativ de specialitate, orice Comisie de consilieri parlamentari care funcţionează pe lângă o Comisie parlamentară permanentă este alcătuită din specialişti din afara mediului politic care au un nivel recunoscut de înaltă expertiză în domeniul de competenţă, aceştia fiind specialişti cu experienţă, selectaţi în baza unui examen riguros.(2) Rolul Comisiei de consilieri parlamentari constă în fundamentarea deciziilor referitoare la procesul legislativ şi în prezentarea de formulări şi de alternative decizionale în aşa fel încât să se realizeze o soluţionare calitativ superioară a portofoliului de probleme specifice.(3) Comisia de consilieri parlamentari are obligaţia de a informa Comisia parlamentară permanentă pe lângă care funcţionează, prin rapoarte, studii comparative, de impact, prospective, sau alte fundamentări, cu privire la considerentele care stau la baza alternativelor decizionale prezentate.
SECTIUNEA 5 - PROCESUL DE LEGIFERARE
Articolul 101 - Categorii de legi - Voteaza
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a constituţiei.(3) Prin lege organică se reglementează:a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii electorale permanente;b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;c) statutul reprezentanţilor, stabilirea indemnizaţiei unice şi a celorlalte drepturi ale acestora;d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;f) regimul stării de
mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;j) statutul funcţionarilor publici şi funcţionarilor publici parlamentari;k) contenciosul administrativ;l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;n) organizarea generală a învăţământului;o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;q) statutul minorităţilor naţionale din România;r) regimul general al cultelor;s) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
Articolul 102 - Iniţiativa legislativă - Voteaza
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, membrilor Camerei Reprezentantilor, Consiliul Superior al Magistraturii, sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. Orice propunere legislativă devine iniţiativă legislativă prin una din instituîiile statului menţionate.(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanţilor.(4) Parlamentarii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.(5) Propunerile legislative
se supun dezbaterii mai întâi Comisiei parlamentare competente să le adopte.
Articolul 103 - Sesizarea Camerei Reprezentanţilor - Voteaza
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Reprezentanţilor proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun, mai întâi, dezbaterii şi adoptării, în Comisia parlamentară competentă.(2) Plenul Camerei reprezentanţilor se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.(3) După adoptare sau respingere de către Comisia parlamentară competentă, proiectul sau propunerea legislativă se trimite Plenului care va decide definitiv.(4) În cazul în care prima Comisia parlamentară competentă adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi Plenul este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la Comisia parlamentară competentă, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Comisia parlamentară competentă adoptă o prevedere pentru care competenţa decizionala aparţine exclusiv plenului.(6) Orice lege adoptată trebuie insoţită de argumentaţia şi studiile de specialitate care au condus la necesitatea acelei legi.
Articolul 104 - Adoptarea legilor şi a hotărârilor - Voteaza
(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentul Camerei reprezentanţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor.(2) Legile ordinare şi hotărârile se pot adopta cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Comisia parlamentară
competentă.(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului propriu.(4) Orice lege se adoptă în urma dezbaterilor pe comisii sau în plen, după consultarea materialelor informativ-documentare, a studiilor şi analizelor efectuate de către Comisia de consilieri parlamentari, precum şi după studierea unor analize comparative sau de impact.
Articolul 105 - Promulgarea legii - Voteaza
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Observaţiile, concluziile şi recomandările Preşedintelui sunt specificate punctual fiind însoţite de argumentaţii şi fundamentări.(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
Articolul 106 - Intrarea în vigoare a legii - Voteaza
Legea se publică în Monitorul oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
SECTIUNEA 6 - RAPORTURILE CAMEREI CU PUTEREA EXECUTIVĂ
Articolul 107 - Raporturile cu Preşedintele României - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor, întrunită în plenul său, organizează activitatea de depunere a jurământului de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României a cărui alegere a fost validată, potrivit legii.(2) Camera Reprezentanţilor constată şi sancţionează incompatibilităţile intervenite în timpul mandatului Preşedintelui României.(3) Camera Reprezentanţilor garantează imunitatea Preşedintelui României potrivit prevederile articolului (87) alineatul (1) care se aplică
în mod corespunzător.(4) În cazul săvârşirii, de către Preşedintele României, a unor fapte grave prin care acesta încalcă prevederile constituţiei, Camera Reprezentanţilor, întrunită în plenul său, poate hotărî suspendarea din funcţie a şefului statului, potrivit procedurilor constituţionale.(5) Camera Reprezentanţilor, în şedinţă plenară, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.(6) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de o majoritate cel puţin două treimi din numărul reprezentanţilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru ca acesta să poată formula explicaţii cu privire la faptele imputabile.(7) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii, Preşedintele este suspendat de drept.(8) Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Articolul 108 - Raporturile cu Guvernul - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor evaluează propunerile de miniştri făcute de către Primul Ministru, precum şi structura ministerelor, schemele de organizare, scopurile şi atribuţiile acestuia şi aprobă sau respinge, pe motive clar exprimate, aceste propuneri.(2) Camera Reprezentanţilor cere semestrial rapoarte asupra modului de funcţionare a ministerelor în conformitate cu obiectivele propuse în programul guvernamental de dezvoltare.(3) Camera Reprezentanţilor cere Guvernului un raport bianual asupra stării naţiunii, compară datele din raport cu datele culese din teritoriu, formulează concluzii şi pe baza acestora recomandări.(4) În cazul în care funcţionarea guvernului sau a unor ministere este sub nivelul de aşteptare din programul naţional de dezvoltare, Camera Reprezentanţilor poate decide schimbarea guvernului, sau remaniere guvernamentală. Aceste măsuri pot fi solicitate la propunerea a jumătate plus unu din numărul de parlamentari.(5) Pentru a intra în vigoare, Programul naţional de dezvoltare trebuie fundamentat de către comisiile de
experţi ai Guvernului, avizat de către Preşedenţie şi validat prin vot de către Camera Reprezentanţilor.(6) Dacă prin scoaterea din funcţie a Preşedintelui României şi înlocuirea sa temporară cu Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, acesta din urmă acţionează în afara sarcinilor sale constituţionale, Primul Ministru va asigura interimatul până la alegerile generale.(7) Pentru validarea Primului Ministru ca Preşedinte interimar al României, în condiţiile alineatului anterior, este necesară o decizie a Curţii Constituţionale prin care să se stabilească neconstituţionalitatea acţiunii Preşedintelui Camerei.
SECTIUNEA 7 - RAPORTURILE CAMEREI CU PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ
Articolul 109 - Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii - Voteaza
Camera Reprezentanţilor numeşte, potrivit legii, o parte a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 110 - Raporturile cu Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie - Voteaza
(1) Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie se pronunţă asupra faptelor ilegale comise de către membrii Camerei Reprezentanţilor şi poate solicita completului de judecată scoaterea acestora din funcţie. În acest caz Preşedintele României numeşte din oficiu alţi parlamentari din rândul personalităţilor cu înalt grad de profesionalism în domeniile rămase vacante prin demiterea parlamentarilor.(2) Pana la condamnarea definitivă se respectă prezumţia de nevinovaţie. În urma condamnării se pierd toate funcţiile.(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă asupra gradului de imunitate a membrilor Camerei Reprezentanţilor.
Articolul 111 - Raporturile cu Curtea Constituţională - Voteaza
(1) Prin Preşedintele Biroului permanent, Camera Reprezentanţilor sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute de lege.(2) În cazuti excepţionale, pentru legi constituţionale sau organice, Camera Reprezentanţilor poate solicita punctul de vedere al Curţii Constituţionale privind coerenţa, validitatea şi constituţionalitatea unor prevederi legale înaintea adoptării
acestora.
SECTIUNEA 8 - INSTITUŢIILE AFLATE ÎN COORDONAREA NEMIJLOCITĂ A CAMEREI
Articolul 112 - Instituţiile publice specializate - Voteaza
(1) În cadul puterii legislative se organizează şi funcţionează, în coordonarea nemijlocită a Camerei reprezentanţilor, instituţii publice specializate precum Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social şi Curtea de Conturi, potrivit legilor organice.(2) În baza fundamentării privind necesitatea şi oportunitatea, aprobată în şedinţa sa plenară, Camerei Reprezentanţilor poate organiza, în coordonarea sa, şi alte instituţii publice, potrivit legii, care să servească în vederea realizării rolului legislativ.(3) Funcţionarul care îşi desfăşoară activitatea în Camera reprezentanţilor şi în instituţiile puterii legislative are statut de funcţionar public parlamentar, potrivit legii.
Articolul 113 - Consiliul Legislativ - Voteaza
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care verifică şi avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.(2) Consiliul legislativ exercită controlul preventiv privind constituţionalitatea asupra proiectelor de acte normative ce urmează a fi supuse legiferării precum şi a coerenţei, fundamentării şi validităţii legislaţiei în vigoare.(3) Nu pot fi supuse legiferării proiecte de acte normative neavizate, în prealabil, de către Consiliul Legislativ.(4) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.(5) Consiliul Legislativ monitorizează activitatea de reglementare subsecventă a Guvernului şi informează operativ Camera Reprezentanţilor despre abaterile, excesele sau incoerenţele constatate.
Articolul 114 - Curtea de Conturi - Voteaza
(1) Curtea de Conturi este autoritatea supremă de audit din România. Ea exercită auditul activităţii ordonatorilor de credite care gestionează fonduri publice. În condiţiile
legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti, potrivit competenţelor.(2) Curtea de Conturi prezintă Parlamentului, până la finele lunii mai ale anului curent pentru anul precedent, un raport de audit asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional, în care sunt specificate concluziile, constatările semnificative, măsurile întreprinse, precum şi recomandările privind perfecţionarea cadrului legislativ.(3) Planul anual de audit al Curţii de conturi se aprobă de către Biroul Permanent al Camerei Reprezentanţilor.(4) Când există indicii privind încălcări ale normelor financiare, la cererea Camerei Reprezentanţilor, Curtea de Conturi poate efectua controale tematice privind modul de gestionare a fondurilor publice. Privitor la rezultatul acestor controale, Curtea de conturi raportează despre cele constatate în termen de trei luni de la primirea misiunii.(5) Consilierii de conturi sunt numiţi de Camera Reprezentanţilor pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi nu pot fi schimbati pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.(6) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea sa organică.(7) Membrii Curţii de conturi pot fi revocaţi de către Camera Reprezentanţilor, în cazurile şi condiţiile prevăzute de legea organică.(8) Curtea de Conturi poate emite analize şi, pe baza acestora, poate formula propuneri şi recomandări asupra mecanismelor de alocare a fondurilor publice în raport de eficienţa operaţiunilor financiare şi de necesităţile de finanţare constatate. Curtea de Conturi poate, de asemenea, emite evaluări asupra capacităţilor profesionale ale responsabililor care îndeplinesc funcţia de ordonator de credite şi poate propune schimbarea acestora din funcţie în cazul constatării unor
incompatibilităţii profesionale, a ineficienţei sau a fraudei. Aceste propuneri vor fi făcute publice.(9) În cazul unor indicii privind abuzuri sau ilegalităţi comise de către un consilier de conturi, Camera Reprezentanţilor dispune cercetarea cazului urmând ca, pe baza concluziilor, să se dispună măsuri potrivit legii.
Articolul 115 - Consiliul Economic şi Social - Voteaza
(1) Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al parlamentului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare.(2) Consiliul Economic şi Social prezintă, până la finele lunii mai ale anului curent pentru anul precedent, un raport-sinteză privind stadiul dezvoltării economice şi sociale a României şi tendinţele pentru o perioadă viitoare de minim trei ani.(3) Datele şi informaţiile rezultate din raportul-sinteză prezentat de Consiliul Economic şi Social constituie temei în elaborarea bugetului de stat pentru anul viitor.(4) La cererea Camerei Reprezentanţilor, Consiliul Economic şi Social poate efectua cercetări tematice privind diferite fenomene socio-economice care interesează procesul legislativ. Privitor la rezultatul acestor cercetări, Consiliul Economic şi Social raporteazăîn termen de trei luni de la primirea misiunii.
TITLUL IV - SISTEMUL PUTERII EXECUTIVE
Articolul 116 - Autorităţile executive fundamentale - Voteaza
(1) Puterea executivă se exercită de Preşedintele României şi de Guvern, potrivit responsabilităţilor şi competenţelor constituţionale specifice.(2) Sistemul puterii executive din România cuprinde administraţia publică centrală şi administraţia publică locală. Delimitarea competenţelor se realizează prin aplicarea principiului subsidiarităţii şi proporţionalităţii astfel încât să se realizeze scopurile generale înscrise în Constituţie, precum şi o autonomie locală autentică.(3) Principiul suprem care guvernează procesele specifice ce se derulează în cadrul sistemul puterii executive din România presupune cooperarea actorilor implicaţi, operativitate maximă în soluţionarea problemelor şi transparenţă faţă de toate părţile interesate astfel încât să se stimuleze democraţia participativă.
CAPITOLUL I - PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
SECTIUNEA 1 - ALEGEREA, SUSPENDAREA ŞI ÎNCETAREA MANDATULUI
Articolul 117 - Alegerea Preşedintelui - Voteaza
(1) Preşedintele României este ales prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de catre Camera Reprezentantilor. Candidatii trebuie sa indeplineasca criteriile profesionale, intelectuale, manageriale, morale si de sanatate fizica si mintala care sa-i permita exercitarea functiei. Profilul dat de aceste criterii va fi prezentat electoratului.(2) Candidatul care a întrunit, în primul tur de scrutin, majoritatea de voturi ale Camerei Reprezentantilor, este declarat ales.(3) În cazul în care nici unul dintre candidaţi nu a întrunit această majoritate, se organizează al doilea tur de scrutin, între primii doi candidaţi stabiliţi în ordinea numărului de voturi obţinute în primul tur. Este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi.(4) Nici o persoană nu poate îndeplini funcţia de Preşedinte al României decât pentru cel mult două mandate. Acestea pot fi şi succesive.(5) Cu trei zile înaintea scrutinului, candidaţii la funcţia prezidenţială vor fi examinaţi public de către o comisie de specialişti selectaţi de societatea civilă cu privire la realităţile sociale, politice, economice şi de mediu din România, precum şi în legătură cu soluţiile pe care ei le propun pentru rezolvarea diferitelor situaţii deosebite.
Articolul 118 - Validarea mandatului şi depunerea jurământului - Voteaza
(1) Rezultatul alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României este validat de Curtea Constituţională în şedinţă publică.(2) Candidatul a cărui alegere a fost validată depune jurământ, în faţa Camerei Reprezentanţilor, în termen de 24 de ore. Textul jurământului se stabileşte prin legea organică fiind în concordanţă cu responsabilităţile constituţionale, proprii funcţiei.
Articolul 119 - Durata mandatului - Voteaza
(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data
depunerii jurământului şi până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.(2) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit de către Parlament, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.
Articolul 120 - Incompatibilităţi şi imunităţi - Voteaza
(1) În timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată.(2) Orice implicare partizană în lupta politică reprezintă o încălcare a spiritului de echidistanţă ce trebuie să guverneze întreaga activitate a Preşedintelui României. Aceasta implicare partizană poate fi sancţionată de către Camera Reprezentantilor cu iniţierea procedurii de suspendare a Preşedintelui din funcţie. În acest caz se reiau alegerile prezidenţiale fără a afecta celelalte alegeri.(3) Preşedintele României se bucură de imunitate. Prevederile articolului 72, alineatul (1) se aplică în mod corespunzător.
Articolul 121 - Suspendarea din funcţie - Voteaza
(1) În cazul săvârşirii unor fapte prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Reprezentanţilor, în şedinţă plenară, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor, după consultarea prealabilă a Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul reprezentanţilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile, Guvernul organizează referendum pentru demiterea Preşedintelui.
Articolul 122 - Punerea sub acuzare - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor, în şedinţă plenară, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.(2) Propunerea de punere sub acuzare se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru ca
acesta să poată formula explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.(3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii, Preşedintele este suspendat de drept.(4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Articolul 123 - Vacanţa funcţiei - Voteaza
(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.(2) În termen de o lună de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou Preşedinte.
Articolul 124 - Interimatul funcţiei - Voteaza
(1) Dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură de preşedintele Camerei Reprezentanţilor.(2) Atribuţiile prevăzute la articolele 88-90 nu pot fi exercitate pe durata interimatului funcţiei prezidenţiale.
Articolul 125 - Răspunderea preşedintelui interimar - Voteaza
Dacă persoana care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile Constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
SECTIUNEA 2 - STATUTUL ŞI ROLUL
Articolul 126 - Statutul, indemnizaţia şi celelalte drepturi - Voteaza
(1) Preşedintele României este şeful statului, această funcţie reprezentând cea mai înaltă treaptă în cadrul ierarhiei oficiale.(2) Titularul funcţiei de şef al statului are deplina capacitate privind reprezentarea României în relaţiile cu alte state sau organizaţii internaţionale, toate celelalte reprezentări fiind înfăptuite sub mandat.(3) Indemnizaţia şi celelalte drepturi ale Preşedintelui României se stabilesc prin lege.
Articolul 127 - Rolul Preşedintelui - Voteaza
(1) Preşedintele României reprezintă statul român şi
este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale a ţării.(2) Preşedintele României veghează la respectarea Constituţiei, la buna funcţionare a puterilor statului şi la apărarea drepturilor omului. În acest scop, Preşedintele exercită funcţia de mediere între autorităţile statului, precum şi între stat şi societate.(3) Preşedintele are în responsabilitatea sa gestionarea crizelor, drept pentru care va elabora, ajutat de structura organizaţională pe care o coordonează, un portofoliu de strategii şi politici ce se impun a fi puse în aplicare de Guvern în caz de necesitate, precum şi propuneri legislative pentru Parlament, menite să soluţioneze, prin reglementări, situaţiile deosebite.
SECTIUNEA 3 - COMPETENŢELE
Articolul 128 - Numirea Guvernului - Voteaza
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru şi aproba numirea guvernului de catre Primul Ministru pe baza votului de încredere acordat de Parlament.(2) Preşedintele României poate cere demisia Primului-ministru numai după un an de la desemnarea acestuia, în cazuri bine întemeiate, situaţie în care prezintă o fundamentare privind neîmplinirile şi abaterile de la declaraţiile iniţiale care au fundamentat numirea.(3) Dacă Primul-ministru refuză să dea curs cererii Preşedintelui, acesta se poate adresa în scris, Parlamentul solicitând începerea procedurilor de demitere.(4) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la cererea Primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.(5) Dacă prin propunerea de remaniere se schimbă structura sau compoziţia politică a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atribuţia prevăzută la alineatul (4) numai pe baza aprobării prealabile a Parlamentului, acordată la cererea Primului-ministru.
Articolul 129 - Consultarea Guvernului - Voteaza
(1) Preşedintele României trebuie să ceară punctul de vedere al Guvernului cu privire la probleme urgente şi de importanţă
deosebită.(2) În situaţia prevăzută la alin. (1) Guvernul soluţionează prioritar cererea Preşedintelui în termen de cel mult 48 de ore.
Articolul 130 - Participarea la şedinţele Guvernului - Voteaza
(1) Preşedintele României va lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice, în caz de calamitate şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.(2) Preşedintele României prezidează şedinţele Guvernului la care participă.
Articolul 131 - Mesajele Preşedintelui - Voteaza
(1) Preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice, sociale şi economice ale naţiunii, precum şi în caz de criză, calamitate sau situaţii deosebite.(2) În termen de maxim trei zile de la adresarea mesajului, Guvernul formulează un punct de vedere sau un plan de acţiune, după caz.
Articolul 132 - Dizolvarea Parlamentului - Voteaza
(1) După consultarea preşedintelui Camerei Reprezentanţilor şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.(2) După consultarea prealabilă a Curţii Constituţională, Preşedintele României poate să dizolve Camera Reprezentanţilor, dacă aceasta adoptă prevederi legale prin care stabilesc privilegii de care să beneficiază parlamentarii sau discriminări cu consecinţe deosebite între diferite categorii sociale şi să anuleze aceste prevederi.(3) În situaţia reglementată la alin. (2), Curtea Constituţională are obligaţia să formuleze o decizie.(4) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.(5) Preşedintele României nu poate dizolva Parlamentul în ultimele cinci luni ale mandatului său, în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Articolul 133 - Referendumul - Voteaza
(1)
Preşedintele României, după consultarea Parlamentului şi a societăţii civile, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinţa cu privire la probleme de interes naţional.(2) În cursul unui an, Preşedintele României poate cere poporului să-şi exprime voinţa, prin referendum, doar o singură dată. In mod exceptional presedintele poate organiza referendum pentru schimbarea guvernului, pentru schimbarea constitutiei şi pentru demiterea Camerei Reprezentanţilor. Acest lucru se poate face numai dacă la precedentul referendum a fost obţinută schimbarea solicitată.
Articolul 134 - Instituirea măsurilor excepţionale - Voteaza
(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult cinci zile de la luarea acesteia.(2) Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în cel mult 48 de ore de la instituirea stării de asediu sau a stării de urgenţă şi funcţionează pe toată durata acestora.
Articolul 135 - Iniţiativa legislativă a Preşedintelui - Voteaza
(1) Preşedintele României are iniţiativă legislativă pentru domeniile date în responsabilitate, potrivit rolului său constituţional.(2) In situaţia prevăzută la alineatul (1), Parlamentul se pronunţă în procedură de urgenţă, cu maximum de operativitate.
Articolul 136 - Sesizarea Curţii Constituţionale - Voteaza
(1) În cazuri excepţionale, pentru domeniile date în responsabilitate, potrivit rolului său constituţional, Preşedintele României poate sesiza Curtea Constituţională.(2) In situaţia prevăzută la alin. (1), Curtea Constituţională se pronunţă în termen de 48 de ore.
SECTIUNEA 4 - ATRIBUŢIILE
Articolul 137 - Atribuţiile în domeniul politicii externe - Voteaza
(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern şi avizate de Comisia parlamentară de politică externă a Camerei Reprezentanţilor.(2)
După semnarea de către Preşedinte a tratatului, acesta se supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil, fără a se depăşi 30 de zile de la momentul semnării.(3) Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aprobă sau se ratifică potrivit procedurii stabilite prin lege.(4) În baza unei fundamentări prezentate de Guvernului, Preşedintele acreditează şi recheamă reprezentanţii diplomatici ai României şi aprobă înfiinţarea, desfiinţarea sau schimbarea rangului misiunilor diplomatice.(5) Reprezentanţii diplomatici ai altor state sunt acreditaţi pe lângă Preşedintele României în calitatea acestuia de şef al statului.
Articolul 138 - Atribuţiile în domeniul apărării - Voteaza
(1) Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.(2) El poate declara, cu aprobarea prealabilă a Parlamentului, mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate. Numai în cazuri excepţionale, hotărârea Preşedintelui se supune ulterior aprobării Parlamentului, în cel mult trei zile de la adoptare.(3) În caz de agresiune armată îndreptată împotriva ţării, Preşedintele României ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce neîntârziat la cunoştinţă Parlamentului, printr-un mesaj. Dacă Parlamentul nu se află în sesiune, el se convoacă de drept în 24 de ore de la declanşarea agresiunii.(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continuă activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se află în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor.(5) În cazul unor crize de diferite naturi care cer măsuri excepţionale preşedintele solicită Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi instituţiilor statului să ia măsurile cerute de situaţie conform procedurilor şi portofoliilor de soluţii asigurate de către comisia prezidenţială competentă. În cazul în care instituţiile statului nu răspund la solicitările de criză sau răspund deficitar, Preşedintele poate solicita înlocuirea de îndată a
conducătorii acestor instituţii cu specialişti în domeniu.
Articolul 139 - Atribuţiile privind buna funcţionare a puterilor statului - Voteaza
(1) În situaţia că va constata încălcarea Constituţiei sau nereguli în funcţionarea unei autorităţi a statului, Preşedintele solicită rapoarte privind:a)coerenţa cadrului legislativ în materia respectivă;b)rigurozitatea aplicării reglementărilor existente;c)calitatea şi eficacitatea controalelor exercitate, potrivit legii.(2) Concluziile şi recomandările rezultate în urma cercetării prevăzute la alin. (1) sunt aduse urgent la cunoştinţa Camerei Reprezentanţilor, a Guvernului sau a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, în scopul remedierii.(3) Autorităţile menţionate la alineatul (2) au obligaţia să informeze Preşedintele privind măsurile întreprinse în scopul remedierii neregulilor.
Articolul 140 - Atribuţiile privind apărarea drepturilor omului - Voteaza
(1) În situaţia că Preşedintele este informat despre încălcări ale drepturilor omului, solicită efectuarea unei cercetări de către Avocatul Poporului.(2) Concluziile şi recomandările Avocatul Poporului rezultate în urma cercetării prevăzute la alin. (1) sunt aduse urgent la cunoştinţa Camerei Reprezentanţilor, a Guvernului sau a Consiliului Superior al Magistraturii, după caz, în scopul remedierii.(3) Autorităţile menţionate la alineatul (2) au obligaţia să informeze Preşedintele privind măsurile întreprinse în scopul remedierii neregulilor.
Articolul 141 - Atribuţiile privind medierea între autorităţile statului - Voteaza
(1) În situaţia că Preşedintele este informat despre disensiuni apărute între autorităţi ale statului, solicită punctul de vedere al acestora referitor la problema în dispută, analizează situaţia prin prisma reglementărilor existente şi a impactului produs sau previzibil, după care dispune măsuri în consecinţă.(2) Dispoziţia Preşedintelui formulată potrivit prevederilor alin. (1) este obligatorie pentru părţi acestea având obligativitatea de a raporta cu privire
la măsurile întreprinse în scopul restabilirii climatului de cooperare.
Articolul 142 - Atribuţiile privind medierea între stat şi societatea civilă - Voteaza
(1) În situaţia că Preşedintele este solicitat să medieze unele disensiuni apărute între autorităţi ale statului şi structuri ale societăţii civile, acesta solicită punctul de vedere al părţilor la problema în dispută, analizează situaţia prin prisma reglementărilor existente şi a consecinţelor produse sau viitoare, după care dispune măsuri în consecinţă.(2) Dispoziţia Preşedintelui formulată potrivit prevederilor alin. (1) este obligatorie pentru părţile care au solicitat medierea.
Articolul 143 —Atribuţiile privind proiectarea viitorului dezvoltării şi integrării - Voteaza
Preşedintele solicită comisiei de forsight a preşedenţiei să facă analize de context politic, economic sau de alte tipuri în vederea previzionării dinamicii pe termen scurt, mediu sau lung şi în vederea optimizării soluţiilor de dezvoltare şi integrare. Aceste rapoarte sunt urmate de modele de dezvoltare şi acţiune care sunt trimise specialiştilor guvernamentali în politici publice pentru analiză. Analizele pot fi finalizate cu planuri de dezvoltare-integrare sau cu propuneri de legi înaintate Camerei Reprezentanţilor.
Articolul 144 - Alte atribuţii - Voteaza
Preşedintele României îndeplineşte şi următoarele atribuţii:a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;b) acordă gradele de mareşal, general şi amiral;c) numeşte în funcţii publice, în condiţiile prevăzute de lege;d) acordă graţierea individuală, cu excepţia ultimelor trei luni de mandat.
Articolul 145 - Actele Preşedintelui - Voteaza
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Preşedintele României emite decrete şi directive care se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa decretului.(2) Decretele sau directivele emise de Preşedintele României în exercitarea atribuţiilor sale prevăzute în articolul 91 alineatele (1) şi (2), articolul 92 alineatele (2) şi (3), articolul 93
alineatul (1) şi articolul 94 literele a), b) şi d) se contrasemnează de primul-ministru.
SECTIUNEA 5 - RAPORTURILE PREŞEDINTELUI
Articolul 146 - Principiul colaborării cu Parlamentul - Voteaza
(1) Raporturile Preşedintelui cu Parlamentul sunt strict oficializate şi guvernate de principiul colaborării şi al eficacităţii. Buna credinţă se prezuma.(2) In caz de divergenţă, Curtea Constituţională mediază, decizia acesteia fiind obligatorie pentru părţi.
Articolul 147 - Raporturile cu Guvernul - Voteaza
(1) În cadrul raporturilor cu Guvernul, Preşedintelui îi revine responsabilitatea de a impulsiona acţiunile executivului.(2) Dacă Guvernul nu răspunde eficace solicitărilor Preşedintelui, acesta poate cere Parlamentului demiterea Primului ministru, sau remanierea Guvernului, după caz.(3) Raporturile Preşedintelui cu Guvernul sunt strict oficializate şi guvernate de principiul colaborării, eficienţei, eficacităţii şi al respectului reciproc.
Articolul 148 - Raporturile cu Puterea judecătorească - Voteaza
Preşedintele, la propunerea Consiliul Superior al Magistraturii, poate numi în funcţie sau poate demite magistraţi, potrivit legii.
SECTIUNEA 6 - INSTITUŢIILE DIRECT COORDONATE
Articolul 149 - Consiliul Suprem de Apărare a Ţării - Voteaza
(1) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării organizează şi coordonează unitar şi coerent activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii.(2) În scopul îndeplinirii rolului său de garant al independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării, Preşedintele României conduce şedinţele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi coordonează activitatea acestuia.
Articolul 150 - Avocatul Poporului - Voteaza
(1) Avocatul Poporului are rolul de a apăra drepturile şi libertăţile persoanelor fizice.(2)
Activitatea Avocatului Poporului se desfăşoară sub directa coordonare a Preşedintelui României.(3) Numirea Avocatului Poporului se face de către Preşedintele României în termen de cel mult cinci luni de la depunerea jurământului.(4) Mandatul Avocatului Poporului se încheie la numirea unui nou titular.(5) Adjuncţii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate.(6) Avocatul Poporului şi adjuncţii săi nu pot îndeplini nici o altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.(7) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică speciala de organizare.
Articolul 151 - Exercitarea competenţelor şi atribuţiilor - Voteaza
(1) Avocatul Poporului îşi exercită atribuţiile din oficiu sau la cererea persoanelor lezate în drepturile şi în libertăţile lor, în limitele stabilite de lege.(2) Avocatul Poporului efectuează semestrial analize şi studii comparative cu privire la problematica respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor urmând ca acestea să fie date publicităţii.(3) Autorităţile publice sunt obligate să asigure Avocatului poporului sprijinul necesar în exercitarea competenţelor şi atribuţiilor sale.(4) Dacă Avocatul Poporului constată că autorităţile publice cărora le-a solicitat sprijin în exercitarea atribuţiilor sale nu dau curs cererii sale, acesta poate reclama cazul la Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie.
Articolul 152 - Rapoartele - Voteaza
(1) Avocatul Poporului prezintă Preşedintelui, semestrial sau la cererea acestuia, rapoarte de activitate.(2) Rapoartele Avocatului poporului conţin constatările semnificative, precum şi concluziile şi recomandările privind legislaţia sau măsurile de altă natură, ce se impun a fi luate în vederea respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor.
Articolul 153 - Consiliul de Criză - Voteaza
(1) În cadrul Administraţiei prezidenţiale se organizează şi funcţionează Consiliul de criză având rolul de a coordona întreaga problematică privind
gestionarea situaţiilor deosebite, la nivel naţional.(2) Directivele emise de Consiliul de Criză devin obligatorii după avizarea acestora de Preşedintele României şi contrasemnarea de Primul-Ministru.(3) Consiliul de criză este alcătuit din consilieri şi experţi specializaţi, pe domenii, în identificarea riscurilor şi a crizelor incipiente sau aflate în derulare, precum şi în stabilirea portofoliului de soluţii optime privind soluţionarea situaţiilor deosebite.(4) Consiliul de Criză are rolul de a elabora preventiv soluţii de răspuns instituţional pentru rezolvarea situaţiilor deosebite şi, în acest sens, formulează rapoarte către Preşedinte, însoţite de studii ce validează propunerile de soluţionare.(5) În baza acestor rapoarte, Preşedintele României iniţiază proceduri parlamentare sau guvernamentale de acţiune, după caz.(6) În procesul de conducere şi coordonare a Consiliului de Criză, Preşedintele României are următoarele atribuţii:a)conduce şedinţele operative ce urmează să se soldeze cu emiterea de directive;b)primeşte şi analizează informaţiile strategice şi operative şi, pe baza acestora, formulează concluzii şi recomandări;b)aprobă planurile de măsuri şi normele ce se impun în funcţie de interesele naţionale;d)solicită adaptarea acţiunile interne la cerinţele mediului internaţional în funcţie de angajamentele României pe plan extern;e)acţionează pentru crează realizarea optimului de reprezentare;hh)monitorizează modul de aplicare a sarcinilor ce decurg din directivele Consiliul de criză şi intervine pentru corectare, dacă este cazul;f)aprobă strategiile naţionale de criză.(7) În raporturile sale cu Preşedintele României, Consiliului de Criză îi revin următoarele atribuţii:a)compară dispozitivele anti-criză existente cu necesarul şi propune soluţii de contracararea consecinţelor posibile pe termen mediu şi lung;b)evaluează alte seturi de proceduri în funcţie de eficienţă şi sustenabilitate, ce pot fi aplicate în diferite circumstanţe de criză;c)creează portofoliul de strategii de criză pentru a se
acoperi întreaga plajă de riscuri;d)actualizează informaţia strategică;e)propune norme, reguli şi proceduri noi în funcţie de situaţiile apărute;f)organizează şi gestionează o bază naţională de date şi informaţii privind problematica crizelor şi valorifică experienţele altor state prin intocmirea de studii comparative.(8) La şedinţele operative ale Consiliul de Criză ce urmează să se soldeze cu emiterea de directive este invitat şi Primul-Ministru.
Articolul 154 - Consiliul de prospectare a alternativelor de viitor - Voteaza
În procesul de coordonare a Consiliului de prospectare Preşedintele are urmatoarele atribuţii:a)solicită estimările pentru viitor pentru diferite sectoare.b)negociază cu alte preşedenţii şi cu structurile UE sau NATO masurile preventive ce trebuie luate pentru pre-întâmpinarea unor evenimente sau pentru dezvoltarea unor sectoare de interes comun.c)solicită dezvoltarea de portofolii de strategii.d)solicită crearea de mijloace necesare in viitor.e)aprobă strategii sau mijloace.f)generează directive cu ajutorul consiliului de criză.g)mediazăcu guvernul integrarea unor solutii de viitor în programele de dezvoltare, integrare sau pre-întâmpinare a unor evenimente.
CAPITOLUL II - GUVERNUL
Articolul 155 - Statutul - Voteaza
(1) Guvernul aplică legislaţia existentă, gestionează procesul dezvoltării socio-economice şi culturale şi defineşte orientările şi priorităţile de politică generală.(2) Guvernul nu exercită funcţii legislative însă poate propune Parlamentului spre aprobare, proiecte de legi.(3) Şeful executivului este Primul-ministru care conduce activitatea Guvernului, potrivit atribuţiilor, sub îndrumarea Preşedintelui României.(4) Guvernul, prin membrii cabinetului şi prefecţi, conduce şi coordonează întreaga administraţie publică centrală şi locală din România.(5) Guvernul prin politicile sale financiare asigură co-finantarea programelor internaţionale de dezvoltare cu fonduri mixte, precum şi a programelor naţionale de dezvoltare.
Articolul 156 - Rolul şi structura - Voteaza
(1) Guvernul, potrivit programului său de guvernare aprobat de Parlament, asigură realizarea politicii interne şi externe a ţării şi exercită conducerea generală şi unitară a administraţiei publice.(2) Guvernul creaza conditiile necesare sectorului judecatoresc de asigurare a primatului legii pe tot cuprinsul ţării.(3) În îndeplinirea atribuţiilor sale, Guvernul cooperează cu organismele sociale interesate pe baza unor programe având consemnate scopuri, obiective, acţiuni, termene şi responsabilităţi clar definite.(4) Guvernul este alcătuit din prim-ministru, miniştri şi alţi membri stabiliţi prin lege organică.
Articolul 157 - Alte precizări privind statutul şi rolul - Voteaza
(1) Guvernul Romaniei este responsabil privind aplicarea programelor curente si de perspectivă ce decurg din directivele Consiliului de Criză.(2) Guvernul Romaniei este responsabil cu proiectarea si implementarea politicilor de dezvoltare durabila, sustenabila echilibrata si integrata a Romaniei. Pentru indeplinirea acestui obiectiv Guvernul Romaniei va colabora cu comisiile de experti ale structurilor statului si ale societatii civile.(3) Guvernul Romaniei solicita Camerei
Reprezentantilor elaborarea, in regim de urgenta, a unor reglemetări pentru situatii deosebite.(4) Guvernul Romaniei are responsabilitatea competenţei în administraţia publică centrală.(5) Activitatea Guvernului va fi raportată public la 31 ianuarie a fiecărui an pentru anul anterior, printr-un act detaliat in care se vor specifica obiectivele urmărite, gradul de realizare a acestora şi costurile aferente.(6) Activitatea fiecărui minister va fi raportata public la finele fiecărui semestru cu detaliere privind programul de dezvoltare specific, studiile de analiza şi de impact a problemelor curente, obiectivele urmărite, gradul de realizare a acestora şi costurile aferente.(7) Daca in trei luni de la publicarea rapoartelor prevăzute la alineatele anterioare apar contestatii privind veridicitatea celor afirmate, asupra realismul planului de dezvoltare propus sau asupra necesitatii programelor propuse se va face o analiza efectuata de un grup format din membri ai comisiei de specialitate din Camera Reprezentantilor si de specialisti a societatii civile asupra activitatii ministerului. In cazul in care activitatea este raportata negativ se va solicita Camerei Reprezentantilor initierea procedurii de inlocuire a ministrului sau se va solicita ministrului inlocuirea unor functionari din minister care nu au demonstrat competenta necesara sau au actionat in mod nejustificat.
SECTIUNEA 1 - PRIMUL MINISTRU
Articolul 158 - Primul-ministru - Voteaza
(1) Primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuţiile ce le revin, potrivit legii. La cererea puterii legislative sau din proprie iniţiativă, Primul-ministru prezintă Camerei Reprezentanţilor rapoarte şi declaraţii cu privire la politica Guvernului.(2) Rapoartele şi declaraţiile Primului-ministru prezentate potrivit alin (1) se dezbat cu prioritate pentru a se formula concluzii în vederea legiferării.(3) Dacă Primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu
excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă Primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern.(4) Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile.
Articolul 159 - Atribuţiile Primului-ministru - Voteaza
(1) Primul-ministru conduce activitatea Guvernului şi coordonează activitatea ministerelor, prefecturilor şi a agenţiilor guvernamentale.(2) Primul-ministru reprezintă Guvernul în relaţiile cu celelalte autorităţi ale statului şi cu guvernele altor ţări.(3) Primul-ministru se supune deciziilor Preşedintelui României iar în situaţia că acestea contravin Constituţiei sau legilor, informează Camera Reprezentanţilor.(4) Primul-ministru asigură punerea în aplicare a hotărârilor judecătoreşi rămase definitive.
SECTIUNEA 2 - STATUTUL MINIŞTRILOR
(1) Primul-ministru propune miniştrii pe baza evaluării capacităţilor manageriale, a experienţei profesionale, a gradului de implicare socială şi a renumelui pe care aceştia îl au.(2) Miniştri pot proveni din interiorul partidelor politice, a organizaţiilor profesionale reprezentate în Parlament sau pot fi specialişti publici de înaltă competenţă profesională.
Articolul 160 - Statutul specialiştilor în politici publice - Voteaza
(1) Guvernul şi ministerele au, în structura lor, consilii de specialişti în politici publice care elaborează strategii, politici şi programe de dezvoltare, precum şi variante decizionale privind problematica dată în competenţa executivului.(2) Raportul de interferenţă profesională dintre consilii de specialişti în politici publice şi factorul decizional este următorul:Primului ministru sau ministrului de resort îi revin
următoarele atribuţii:a)primeşte şi soluţionează problemele ce trebuie rezolvate în regim de urgenţă şi/sau importanţă;b) configurează structurile necesare conceperii şi execuţiei de programe;c)configurează baza de reţele de colaborare necesare implementărilor;d)semnează ordinele şi hotărârile emise de Guvern;e)evaluează calitatea programelor în curs;f)creează centrele de strategii necesare bunei desfăşurări a programelor de dezvoltare şi asigură competenţa, responsabilitatea şi valoarea aceastora prin selecţie pe baza profesională.Consiliului de specialişti în politici publice îi revin următoarele atribuţii:g)primeşte datele comparate naţional-internaţional plecând de la proiectele de ordine şi de hotărâri ale Guvernului;h)identifică soluţiile comparative din alte ţări pentru probleme similare şi le compară la gradul de eficienţă în rezolvarea problemelor;i)creează reţele de experţi şi menţine la nivel înalt o piaţă de competenţe;j)exprima soluţii de marketing informaţional public de tipul “cele mai frecvente întrebări”;k)configurează modificări şi evaluează structurile conceperii şi execuţiei de programe;l)utilizează reţelele de experţi din baza de colaborări naţionale şi internaţionale pentru configurarea strategiilor optime;
Articolul 161 - Răspunderea membrilor Guvernului - Voteaza
(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.(2) Numai Camera Reprezentanţilor şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Sesizările asupra infracţiunilor la nivelul Guvernului pot fi făcute către comisia permanentă a Camerei Reprezentanţilor sau către organismele prezidenţiale. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui
din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială care completeaza legislatia de drept comun.(4) Un ministru nu poate fi exonerat de răspundere în faţa legii pentru fapte de natură penală, administrativă sau civilă, altele decât cele enumerate distinct în legea privind responsabilitatea ministerială.
SECTIUNEA 3 - CONSTITUIREA, MODIFICAREA ŞI DEMITEREA
Articolul 162 - Învestitura - Voteaza
(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament. Candidatul trebuie sa indeplineasca criteriile profesionale, intelectuale, manageriale, morale si de sanatate fizica si mintala care sa-i permita exercitarea functiei.(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Articolul 163 - Jurământul de credinţă - Voteaza
(1) Primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, jurământul de credinţă, potrivit legii, în faţa Preşedintelui României.(2) Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.
Articolul 164 - Incompatibilităţile - Voteaza
(1) Funcţia de membru al Guvernului este incompatibilă cu exercitarea altei funcţii publice de autoritate. De asemenea, ea este incompatibilă cu exercitarea unei funcţii de reprezentare profesională salarizate în cadrul organizaţiilor cu scop comercial. Funcţia de
membru al Guvernului este de asemenea incompatibilă cu lipsa unei calificări profesionale excepţionale în domeniul ce trebuie gestionat.(2) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
Articolul 165 - Încetarea funcţiei de membru al Guvernului - Voteaza
Funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege.
Articolul 166 - Încetarea mandatului - Voteaza
(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor parlamentare generale.(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.(3) În situaţiile prevăzute în alineatul (2) sunt aplicabile prevederile articolului 103.(4) Guvernul al cărui mandat a încetat potrivit alineatelor (1) şi (2) îndeplineşte numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de membrii noului Guvern.
SECTIUNEA 4 - COMPETENŢELE
Articolul 167 - Sistemul financiar - Voteaza
Constituirea, administrarea, utilizarea şi controlul fondurilor publice ale statului, ale unităţilor administrativ-teritoriale şi ale instituţiilor publice sunt reglementate prin lege organică.
Articolul 168 - Bugetul public naţional - Voteaza
(1) Bugetul public naţional cuprinde bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat şi bugetele locale ale comunelor, ale oraşelor şi ale judeţelor.(2) Guvernul elaborează anual proiectul bugetului de stat şi pe cel al asigurărilor sociale de stat, pe care le supune, separat, aprobării Parlamentului.(3) Dacă legea bugetului de stat şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat nu au fost adoptate cu cel puţin 3 zile înainte de expirarea exerciţiului bugetar, se aplică în
continuare bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale de stat ale anului precedent, până la adoptarea noilor bugete.(4) Bugetele locale se elaborează, se aprobă şi se execută în condiţiile legii.(5) Nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare şi a cuatumului fondurilor necesare.(6) Bugetul va fi calculat În funcţie de programele de dezvoltare propuse de specialiştii În politici publice, analizate la nivelul ministerelor şi aprobate de miniştri şi de primul ministru in urma optimizarii corelarii resurselor bugetare cu programele de dezvoltare. Aceste programe vor fi publice şi executarea lor se va finaliza cu un raport anual care va fi de asemenea public.(7) Guvernul nu poate modifica bugetele înaltelor autorităţi, respectiv, Administraţia Prezidenţială, Camera Reprezentanţilor, Consiliul Superior al Magistraturii, Inalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi Curtea Constituţională.
Articolul 169 - Impozite, taxe şi alte contribuţii - Voteaza
(1) Impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.(2) Impozitele şi taxele locale se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, în limitele şi în condiţiile legii.(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora.(4) Nivelul impozitării globale asupra veniturilor unei persoane nu poate depăşi pragul de 25%.(5) Guvernul va acţiona sistematic pentru atragerea în circuitul economic a marilor averi, precum şi pentru constituirea unui fond naţional de asistenţă socială şi de subvenţionare a categoriilor sociale defavorizate.
SECTIUNEA 5 - ATRIBUŢIILE
Articolul 170 - Fundamentarea politicii generale - Voteaza
Politica generală a Guvernului se întemeiază pe studii şi analize efectuate cu ajutorul consiliilor de specialişti în politici publice ce funcţionează în cadrul Guvernului în ministere.
Articolul 171 - Atribuţiile in - Voteaza
domeniul politicii externe
(1) Guvernul Romaniei colaboreaza cu guvernele ţărilor Uniunii Europene in elaborarea de strategii şi programe comune de lucru, precum şi în stabilirea priorităţilor şi a directiilor de dezvoltare.(2) După discutarea politicilor comune acestea vor fi ratificate de catre Camera Reprezentantilor si vor fi completate cu politicile de dezvoltare care tin de programul national de dezvoltare.(3) Guvernul Romaniei este reprezentat in Comisiile de Specialitate ale Uniunii Europene de grupurile de experti care se ocupa de proiectarea si implementarea politicilor publice.
Articolul 172 - Atribuţii în perioadă de criză - Voteaza
(1) Primul Ministru conduce personal actiunile guvernamentale şi programele inter-ministeriale necesare rezolvarii situatiilor de criza.(2) Primul Ministru poate solicita Camerei Reprezentantilor rectificarea bugetului în vederea realocării fondurilor publice pentru rezolvarea situatiilor de criza, precum şi aprobarea de imprumuturi externe.(3) Primul Ministru şi Guvernul Romaniei vor colabora cu Preşedintele României şi cu grupul de experti al presedentiei pentru rezolvarea situatiilor de criza.
Articolul 173 - Atributii privind buna functionare a prefecturilor şi primariilor - Voteaza
(1) Guvernul Romaniei va coordona activitatea prefecturile în definirea priorităţilor programelor de dezvoltare locala, in dezvoltarea resurselor umane necesare implementarii acestor programe si in implementarea acestor programe.(2) Guvernul Romaniei cere semestrial rapoarte de activitate privind activitatea prefecturilor, iar prefecturile cer semestrial rapoarte de activitate privind functionarea autorităţilor locale. Concluziile ce se desprind din rapoartele semestriale vor fi aduse in termen de zece zile la cunoştinţa ministerelor de resort, în vederea întreprinderii unor acţiuni de remediere.
Articolul 174 - Atribuţiile privind medierea dintre stat şi societatea civilă - Voteaza
(1) Guvernul, prin ministerele de resort, va negocia cu patronatele, sindicatele şi
cu asociaţiile profesionale politica salariala, drepturile si obligatiile angajatilor, etapele si termenele programelor guvernamentale si planurile de perspectiva.(2) Acordurile incheiate in urma medierilor sunt obligatorii pentru toate partile.
Articolul 175 - Actele guvernului - Voteaza
(1) Guvernul si ministerele emit strategii, politici, planuri, programe, regulamente de organizare interna, regulamente de organizare şi functionare, metodologii de aplicare si grafice de lucru cu termene precise. Aceste acte au caracter adaptativ şi pot suferi rectificari in urma aplicării lor şi a negocierii cu cei interesati.(2) Actele negociate cu partenerii de dialog social capătă caracter permanent pentru întreaga perioadă de valabilitate.
SECTIUNEA 6 - GUVERNAREA
Articolul 176 - Actele Guvernului - Voteaza
(1) Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.(2) Hotărârile se emit pentru organizarea executării legilor. Ele nu pot avea condiţionări şi restricţii suplimentare faţă de cele stabilite prin lege.(3) Ordonanţele se emit în temeiul unei legi speciale de abilitare, în limitele şi în condiţiile prevăzute de aceasta.(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de primul-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al României. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau a ordonanţei. Hotărârile care au caracter militar se comunică numai instituţiilor interesate.
SECTIUNEA 7 - RAPORTURILE CU PUTEREA LEGISLATIVĂ
Articolul 177 - Informarea Parlamentului - Voteaza
(1) În cadrul controlului parlamentar exercitat asupra activităţii lor, Guvernul si celelalte organe ale administraţiei publice sunt obligate să prezinte informaţiile şi documentele cerute de Camera Reprezentanţilor sau de comisiile parlamentare, prin intermediul preşedinţilor acestora. În cazul în care o iniţiativă legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat sau a bugetului
asigurărilor sociale de stat, solicitarea informării este obligatorie.(2) Membrii Guvernului au acces la lucrările Parlamentului. Dacă li se solicită prezenţa, participarea lor este obligatorie.(3) Informările făcute Parlamentului vor fi publice şi transparente, ministerele având obligativitatea de a lua în consideraţie propunerile organizaţiilor profesionale şi de a răspunde cetaţenilor la problemele şi întrebările cele mai frecvente prin texte publice edificatoare, precum şi la cele specifice prin corespondenţa directă.
Articolul 178 - Întrebările şi interpelările parlamentare - Voteaza
(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia să răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, în condiţiile prevăzute de regulamentul Camerei Reprezentanţilor.(2) Pentru a răspunde complet şi corect la întrebările sau la interpelările formulate de parlamentari, membrii Guvernului prezintă considerentele legale, economice, sociale sau de altă natură care au stat la baza deciziilor adoptate.
Articolul 179 - Moţiunea simplă - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor poate adopta o moţiune simplă prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politică internă sau externă ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări parlamentare.(2) În cazul adoptării moţiuni simple, Primul-ministru poate demite pe membrul Guvernului care este responsabil cu problemă ce a făcut obiectul interpelării.
Articolul 180 - Moţiunea de cenzură - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor poate retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii.(2) Moţiunea de cenzură poate fi iniţiată de cel puţin o pătrime din numărul total al reprezentanţilor şi se comunică Guvernului la data depunerii.(3) Moţiunea de cenzură se dezbate după 3 zile de la data când a fost prezentată în şedinţa plenară a Camerei Reprezentanţilor.(4) Retragerea încrederii acordate Executivului poate interveni şi în cazul în care Guvernul îşi angajează
răspunderea potrivit articolului 114.
Articolul 181 - Angajarea răspunderii Guvernului - Voteaza
(1) Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Reprezentanţilor, în şedinţă plenară, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generală sau a unui proiect de lege.(2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile articolului 113.(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se consideră adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern.(4) În cazul în care Preşedintele României cere reexaminarea legii adoptate potrivit alin. (3), Dezbaterea acesteia se va face în şedinţa plenară a Camerei Reprezentanţilor.
Articolul 182 - Delegarea competenţei legislative - Voteaza
(1) În caz de criză majora sau în situaţii deosebite, Parlamentul poate adopta o lege specială de abilitare a Guvernului pentru a propune legi de urgenta în domenii care nu fac obiectul legilor organice si care vor intra in dezbaterile Camerei Reprezentantilor in regim de urgenta.(2) Legea de abilitare va stabili, în mod obligatoriu, domeniul şi data până la care Guvernul poate propune legi de urgenta.(3) Dacă legea de abilitare o cere, legile de urgenta se supun aprobării Parlamentului, potrivit procedurii legislative, până la împlinirea termenului de abilitare. Nerespectarea termenului atrage încetarea efectelor legilor de urgenta.(4) Guvernul poate propune Camerei Reprezentantilor legi de de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, pentru aceasta răspunzând la sesizările structurilor prezidenţiale de management al crizelor, sau având iniţiativă proprie, având obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora.(5) Legile de urgenţă intră în vigoare numai
după depunerea sa spre dezbatere în procedură de urgenţă la Camera Reprezentanţilor şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Dacă nu se află în sesiune, Camera Reprezentanţilor se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera Reprezentanţilor nu se pronunţă asupra legii de urgenta, aceasta este considerată adoptată. Legea de urgenţă cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1).(6) Legile de urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică.(7) Legile de urgenta cu care Parlamentul a fost sesizat se aprobă sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi legile de urgenta ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3).(8) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei.
SECTIUNEA 8 - RAPORTURILE CU PREŞEDINTELE ROMÂNIEI
Articolul 183 -Raporturile - Voteaza
(1) Guvernul are obligaţia de a informa Preşedintele privind stadiul programului său de guvernare aprobat de Parlament şi al realizării politicii interne şi externe.(2) În situaţia că, Parlamentul a emis o hotărâre de suspendare din funcţie a şefului statului, în cel mult 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, Guvernul organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui.
SECTIUNEA 9 - INSTITUŢIILE COORDONATE NEMIJLOCIT
Articolul 184 - Ministerele - Voteaza
(1) Ministerele se organizează, prin hotărâre de Guvern, numai în subordinea Executivului. Ministerul este condus nemijlocit de ministrul de resort acesta fiind şi ordonator de
credite.(2) Calitatea de ordonator de credite se obţine în urma unui examen organizat de către Ministerul Finanţelor Publice. Fara acest examen promovat nimeni nu poate fi ministru.
Articolul 185 - Agenţiile guvernamentale - Voteaza
(1) Agenţiile guvernamentale sunt structuri de expertiză şi implementare necesare derularii programelor guvernamentale servind interesul public.(2) Agenţiile guvernamentale şi alte organe de specialitate se pot organiza în subordinea Guvernului ori a ministerelor sau ca autorităţi administrative autonome.(3) În vederea eficientizării, Guvernul va acţiona sistematic pentru optimizarea numărului de agenţii guvernamentale şi organe de specialitate.
Articolul 186 - Prefectul - Voteaza
(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.(2) Prefectul, ca înalt funcţionar public, este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale.(3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică.(4) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu există raporturi de subordonare.(5) Prefectul poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul ilegal. Actul atacat este suspendat de drept.(6) Prefecturile, ca organe teritoriale ale Guvernului conduse de prefect, au rolul de a asigura aplicarea unitară şi coerentă legii la nivel judeţean. In acest sens ele colaborează cu toate celelalte organe ale puterii locale şi cu societatea civilă.(7) La solicitarea organelor puterii locale şi constatând un deficit cert de expertiză sau de competenţă, la nivel local, într-un anumit domeniu de activitate, prefectul are obligaţia să asigure trasferul informaţional necesar în vederea soluţionării sau prevenirii unor situaţii
deosebite solicitând, în acest sens sprijunul agenţiilor guvernamentale şi a organe de specialitate, după caz.
Articolul 187 - Alte instituţii publice din subordinea Guvernului - Voteaza
În baza unei fundamentări privind necesitatea şi oportunitatea, în subordinea Executivului se pot organiza şi alte instituţii publice, potrivit legii.
Articolul 188 - Forţele armate - Voteaza
(1) Angajarea forţelor armate în soluţionarea prin forţă a unor situaţii deosebite se face numai in urma voinţei poporului, exprimată prin votul Camerei Reprezentantilor pentru garantarea suveranităţii, a independenţei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a ţării şi a democraţiei constituţionale.(2) Forţele armate sunt administrate, din punct de vedere formal, de către Guvern care este obligat să asigure instruirea şi baza materială necesară in vederea realizării cadrului general ce face posibilă îndeplinirea misiunilor.(3) În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară şi participă la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii. Armata poate fi implicată şi în rezolvarea situaţiilor generate de crize sau dezastre naturale.(4) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică.(5) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii.(6) Organizarea de activităţi militare sau paramilitare, în afara celor prevăzute de lege, este interzisă.(7) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
TITLUL V - SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
Articolul 189 - Definirea Sistemului Administraţiei Publice Locale - Voteaza
(1)Sistemul Administraţiei publice locale este, din punct de vedere formal, un subsistem al sistemului puterii executive.(2)Autorităţile locale - judeţene, orăşeneşti şi comunale - din alcătuirea sistemului Administraţiei publice locale sunt consiliile locale organizate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritorială. Aceste autorităţi locale sunt intermediate oficial, în raporturile lor cu Guvernul, de către instituţia prefectului.(3)Consiliile locale sunt entităţi strict deliberative care, în prima lor şedinţă, îşi aleg preşedintele şi vicepreşedintele. Principala responsabilitate a consiliului local constă în adoptarea deciziilor care interesează unitatea administrativ-teritorială(4)Pentru comune şi oraşe, preşedintele consiliului local îndeplineşte şi funcţia de primar. Principala responsabilitate a preşedintelui consiliului local constă în aplicarea legalităţii şi a deciziilor adoptate de către consiliului local.(5)Consilierul local este ales prin vot uninominal.
Articolul 190 - Evaluarea profesională a consilierilor locali - Voteaza
(1)Responsabilitatea organizării procesului de evaluare profesională a consilierilor locali şi a primarilor, a calităţii procesului administrativ şi a deciziei adoptate de către aceştia revine Guvernului care va institui, în acest sens, un corp de auditori interni, precum şi principii, criterii şi proceduri de evaluare.(2)Procesul de evaluare profesională se desfăşoară sistematic potrivit unei planificări anuale.(3)Anterior evaluării, fiecare consilier local îşi va autoevalua activitatea, la sfârşit de an, prin prisma principii, criterii şi proceduri de evaluare elaborate de Guvern.(4)În situaţia că apar indicii privind comiterea unei fapte reprobabile, calitatea nesatisfăcătoare a procesului administrativ sau a deciziei adoptate, acestea vor fi cercetate şi evaluate prin prisma unor principii, criterii sau norme profesionale
anterior stabilite, precum şi prin comparare cu buna practică în materie.
Articolul 191 - Principiile administraţiei publice locale - Voteaza
(1)Toate principiile constituţionale şi legale aplicabile în sistemul puterii executive sunt valabile şi pentru sistemul Administraţiei publice locale(2)Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se organizează şi funcţionează în temeiul principiilor descentralizării decizionale, reducerii birocraţiei, conducerii participative, autonomiei locale, deconcentrării serviciilor publice, eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale, legalităţii şi al consultării cetăţenilor în soluţionarea problemelor locale de interes deosebit.(3)Aplicarea principiilor prevăzute la alin. (2) nu poate aduce atingere caracterului de stat naţional, unitar şi indivizibil al României.
Articolul 192 - Descentralizarea - Voteaza
(1)Descentralizarea competenţelor către autorităţile administraţiei publice locale se face cu respectarea principiilor şi regulilor prevăzute de Legea-cadru a descentralizării urmărindu-se decsentralizarea deciziei, precum şi a constituirii şi alocării resurselor financiare.(2)Autorităţile administraţiei publice centrale vor consulta, înainte de adoptarea oricărei decizii, structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, în toate problemele care le privesc în mod direct, potrivit legii.
SECŢIUNEA 1 - REGIMUL GENERAL AL AUTONOMIEI LOCALE
Articolul 193 - Definirea autonomiei locale - Voteaza
(1)Autonomia locală constă în dreptul şi capacitatea decizională efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale privind soluţionarea şi gestionarea, în numele şi în interesul comunităţilor locale pe care le reprezintă, treburilor publice, cu respectarea Constituţiei şi a legilor.(2)Acest drept se exercită de consiliile locale şi primari, precum şi de consiliile judeţene, autorităţi ale administraţiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret şi liber
exprimat.(3)Dispoziţiile alin. (2) nu aduc atingere posibilităţii de a recurge la consultarea locuitorilor prin referendum sau prin orice altă formă de participare directă a cetăţenilor la treburile publice, în condiţiile legii.(4)Prin comunitate locală se înţelege totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială.(5)Autonomia locală este numai administrativă, patrimonială şi financiară, fiind exercitată pe baza şi în limitele prevăzute de lege.(6)Autonomia locală priveşte organizarea, funcţionarea, competenţele şi atribuţiile, precum şi gestionarea resurselor care, potrivit legii, aparţin comunei, oraşului, municipiului sau judeţului, după caz.
Articolul 194 - Exercitarea competenţelor privind autonomia - Voteaza
(1)Autorităţile administraţiei publice locale exercită, în condiţiile legii, competenţe exclusive, competenţe partajate şi competenţe delegate.(2)Autonomia locală conferă autorităţilor administraţiei publice locale dreptul ca, în limitele legii, să aibă iniţiative în toate domeniile, cu excepţia celor care sunt date în mod expres în competenţa altor autorităţi publice.
Articolul 195 - Cadrul general privind raporturile dintre autorităţile - Voteaza
publice(1)Raporturile dintre autorităţile administraţiei publice locale din comune, oraşe şi municipii şi autorităţile administraţiei publice de la nivel judeţean se bazează pe principiile autonomiei, legalităţii, responsabilităţii, cooperării şi solidarităţii în rezolvarea problemelor întregului judeţ.(2)În relaţiile dintre autorităţile administraţiei publice locale şi consiliul judeţean, pe de o parte, precum şi între consiliul local şi primar, pe de altă parte, există doar relaţii de cooperare şi nu raporturi de subordonare.
Articolul 196 - Fondurile şi patrimoniu - Voteaza
(1)În cadrul politicii economice naţionale, comunele, oraşele, municipiile şi judeţele au dreptul la constituirea şi cheltuirea resurse fondurilor proprii, pe care autorităţile administraţiei publice locale le stabilesc, le administrează şi le
utilizează pentru îndeplinirea competenţelor şi atribuţiilor ce le revin, în condiţiile legii.(2)Resursele financiare de care dispun autorităţile administraţiei publice locale trebuie să fie corelate cu competenţele şi cu atribuţiile prevăzute de lege.(3)Autorităţile administraţiei publice locale administrează sau, după caz, dispun de resursele financiare, precum şi de bunurile proprietate publică sau privată ale comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor, în conformitate cu principiul autonomiei locale.(4)Cheltuirea fondurilor obţinute din taxe locale, în alte scopuri decât cele stabilite iniţial, constituie infracţiune.
Articolul 197 - Auditul, cercetarea administrativă şi controlul - Voteaza
Auditul şi cercetarea administrativ şi controlul financiar al activităţii autorităţilor administraţiei publice locale se exercită în limitele şi în condiţiile prevăzute de legea organică.
Articolul 198 - Folosirea limbii materne - Voteaza
În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând minorităţilor naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, autorităţile administraţiei publice locale, instituţiile publice aflate în subordinea acestora, precum şi serviciile publice deconcentrate asigură folosirea, în raporturile cu aceştia, şi a limbii materne, în conformitate cu prevederile Constituţiei, ale prezentei legi şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte.
Articolul 199 - Structura administrativ-teritorială - Voteaza
(1)Comunele, oraşele, municipiile şi judeţele sunt unităţi administrativ-teritoriale în care se exercită autonomia locală şi în care se organizează şi funcţionează autorităţi ale administraţiei publice locale.(2)Comunele pot fi formate din unul sau mai multe sate.(3)Unele oraşe pot fi declarate municipii, în condiţiile legii.(4)În municipii se pot crea subdiviziuni administrativ-teritoriale, ale căror delimitare şi organizare se fac potrivit legii.
Articolul 200 - Personalitatea juridică - Voteaza
(1)Unităţile administrativ-teritoriale
sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină şi patrimoniu propriu strict determinat. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală şi ale conturilor deschise la unităţile teritoriale de trezorerie, precum şi la unităţile bancare. Unităţile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor şi obligaţiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparţin domeniului public şi privat în care acestea sunt parte, precum şi din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condiţiile legii.(2)În justiţie, unităţile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de preşedintele consiliului judeţean.(3)Primarul, respectiv preşedintele consiliului judeţean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean, sau un avocat care să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale, precum şi ale autorităţilor administraţiei publice locale respective, în justiţie.(4)Unitatea administrativ-teritorială are dreptul să beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecată stabilite în baza hotărârii instanţei de judecată, inclusiv în situaţia în care reprezentarea în justiţie este asigurată de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului judeţean.(5)Despăgubirile primite de unităţile administrativ-teritoriale în urma hotărârilor pronunţate de instanţele de judecată se constituie în venituri la bugetele locale. Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunţate de instanţa de judecată şi rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local.
Articolul 201 - Delimitarea teritorială - Voteaza
Delimitarea teritorială a comunelor, oraşelor, municipiilor şi judeţelor se stabileşte prin lege. Orice modificare a limitelor teritoriale ale acestora se poate efectua numai prin lege şi
numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective prin referendum, care se organizează potrivit legii.
SECŢIUNEA 2 - STATUTUL PRIMARUL ŞI CONSILIERUL LOCAL
Articolul 202 - Primarul - Voteaza
(1)Comunele, oraşele şi municipiile au câte un primar şi un viceprimar, iar municipiile reşedinţă de judeţ au un primar şi 2 viceprimari, aleşi în condiţiile legii.(2)Funcţia de viceprimar se înfiinţează prin deciziea Consiliului local stabilindu-se totodată responsabilităţile, competenţele şi atribuţiile specifice, altele decât cele ale primarului.(3)Viceprimarul este subordonat primarului şi înlocuitorul de drept al acestuia, care îi poate delega atribuţiile sale. El este ales cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie, din rândul membrilor acestuia.(4)Schimbarea din funcţie a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcţie.(5)Pe durata mandatului, primarul şi viceprimarul primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei de primar, respectiv de viceprimar, şi care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Primarul şi viceprimarul nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.(6)Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.(7)Pe durata exercitării mandatului, viceprimarul îşi păstrează statutul de consilier local, fără a beneficia de indemnizaţia aferentă acestui statut.
Articolul 203 - Validarea mandatului de primar - Voteaza
(1)Validarea mandatului primarului se face potrivit legii organice. Rezultatul validării sau invalidării alegerii primarului se aduce la cunoştinţă prefectului şi se prezintă în şedinţa de constituire a consiliului local sau, după caz,
într-o şedinţă extraordinară, de către un judecător desemnat de preşedintele judecătoriei.(2)În caz de invalidare a alegerii primarului, Guvernul, la propunerea prefectului, va stabili data alegerilor. Acestea se organizează în termen de maximum 60 de zile de la data invalidării sau, după caz, de la data rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti, în condiţiile legii.
Articolul 204 - Jurământul primarului - Voteaza
(1)Primarul depune în faţa consiliului local jurământul. Textul juramântului se stabileşte prin lege.(2)Primarul care refuză să depună jurământul este considerat demisionat.
Articolul 205 - Statutul primarului - Voteaza
(1)Primarul îndeplineşte o funcţie de autoritate publică.(2)Primarul asigură respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor, a prevederilor Constituţiei, precum şi punerea în aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local; dispune măsurile necesare şi acordă sprijin pentru aplicarea ordinelor şi instrucţiunilor cu caracter normativ ale miniştrilor, ale celorlalţi conducători ai autorităţilor administraţiei publice centrale, ale prefectului, precum şi a hotărârilor consiliului judeţean, în condiţiile legii.(3)Pentru punerea în aplicare a activităţilor date în competenţa sa prin actele normative prevăzute la alin. (2), primarul beneficiază de un aparat de specialitate, pe care îl conduce.(4)Aparatul de specialitate al primarului este structurat pe compartimente funcţionale, în condiţiile legii. Compartimentele funcţionale ale acestuia sunt încadrate cu funcţionari publici şi personal contractual.(5)Primarul conduce serviciile publice locale.
Articolul 206 - Rolul primarului - Voteaza
(1)Primarul reprezintă unitatea administrativ-teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române ori străine, precum şi în justiţie.(2)Semnul distinctiv al primarului este o eşarfă în culorile drapelului
naţional.(3)Eşarfa va fi purtată, în mod obligatoriu, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor.(4)Modelul eşarfei se stabileşte prin hotărâre a Guvernului.
Articolul 207 - Durata mandatului de primar - Voteaza
(1)Mandatul primarului este de 4 ani şi se exercită până la depunerea jurământului de către primarul nou-ales. Mandatul primarului poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război, calamitate naturală, dezastru sau sinistru deosebit de grav.(2)Mandatul primarului încetează de drept în condiţiile legii statutului aleşilor locali, precum şi în următoarele situaţii:a)dacă acesta se află în imposibilitatea exercitării funcţiei datorită unei boli grave, certificate, care nu permite desfăşurarea activităţii în bune condiţii timp de 6 luni pe parcursul unui an calendaristic;b)dacă acesta nu îşi exercită, în mod nejustificat, mandatul timp de 45 de zile consecutiv.(3)În cazurile prevăzute la alin. (2), prefectul, prin ordin, ia act de încetarea mandatului primarului.(4)Ordinul prefectului poate fi atacat de primar la instanţa de contencios administrativ în termen de 10 zile de la comunicare.(5)Instanţa de contencios administrativ este obligată să se pronunţe în termen de 30 de zile. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă.(6)Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Acestea se organizează în termen de maximum 90 de zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (4) sau de la data pronunţării hotărârii instanţei, în condiţiile alin. (5).
Articolul 208- Încetarea mandatului - Voteaza
(1)Mandatul primarului încetează ca urmare a rezultatului unui referendum local având ca obiect demiterea acestuia, organizat în condiţiile legii, conform procedurii prevăzute în lege.(2)Referendumul pentru încetarea mandatului primarului se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de locuitorii comunei, oraşului sau
municipiului, ca urmare a nesocotirii de către acesta a intereselor generale ale colectivităţii locale sau a neexercitării atribuţiilor ce îi revin, potrivit legii, inclusiv a celor pe care le exercită ca reprezentant al statului.(3)Cererea va cuprinde motivele ce au stat la baza acesteia, numele şi prenumele, data şi locul naşterii, seria şi numărul buletinului sau ale cărţii de identitate şi semnătura olografă ale cetăţenilor care au solicitat organizarea referendumului.(4)Organizarea referendumului trebuie să fie solicitată, în scris, de cel puţin 25% dintre locuitorii cu drept de vot. Acest procent trebuie să fie realizat în fiecare dintre localităţile componente ale comunei, oraşului sau municipiului.
Articolul 209- Suspendarea din funcţia de primar - Voteaza
(1)Mandatul primarului se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.(2)Ordinul de suspendare se comunică de îndată primarului.(3)Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1).(4)Dacă primarul suspendat din funcţie a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul, în condiţiile legii, la plata drepturilor salariale corespunzătoare perioadei în care a fost suspendat.
Articolul 210 - Vacanţa funcţiei - Voteaza
(1)În caz de vacanţă a funcţiei de primar, precum şi în caz de suspendare din funcţie a acestuia, atribuţiile ce îi sunt conferite prin prezenta lege vor fi exercitate de drept de viceprimar sau, după caz, de unul dintre viceprimari, desemnat de consiliul local cu votul secret al majorităţii consilierilor locali în funcţie.(2)În situaţia prevăzută la alin. (1), consiliul local poate delega, prin hotărâre, din rândul membrilor săi, un consilier local care va îndeplini temporar atribuţiile viceprimarului.(3)În situaţia în care sunt suspendaţi din funcţie, în acelaşi timp, atât primarul, cât şi viceprimarul, consiliul local deleagă un consilier local
care va îndeplini atât atribuţiile primarului, cât şi pe cele ale viceprimarului, până la încetarea suspendării.(4)Dacă devin vacante, în acelaşi timp, atât funcţia de primar, cât şi cea de viceprimar, consiliul local alege un nou viceprimar, prevederile alin. (1) şi (2) aplicându-se până la alegerea unui nou primar. Data organizării alegerilor pentru funcţia de primar se stabileşte de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la vacantarea funcţiei de primar.
Articolul 211 - Alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. - Voteaza
(1)Regimul alegerilor pentru autorităţile administraţiei publice locale - consilii locale, consilii judeţene şi primari se reglementează prin legea organică si va tine seama de oferta de programe pe care aceştia le propun.(2)Consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi primarii se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.(3)Consiliile locale şi consiliile judeţene se aleg pe circumscripţii electorale, pe baza scrutinului de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.(4)Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal.(5)Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii se aleg prin vot indirect de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.(6)Prevederile prezentei legi privitoare la consiliile locale şi la primari, precum şi cele privitoare la circumscripţiile electorale comunale, orăşeneşti, municipale şi de sector al municipiului Bucureşti se aplică în mod corespunzător şi Consiliului General al Municipiului Bucureşti şi primarului general al municipiului Bucureşti, precum şi circumscripţiei electorale a municipiului Bucureşti.
Articolul 212 - Drept de vot - Voteaza
(1)Cetăţenii români exercită, în mod egal, drepturile electorale, fără privilegii şi fără discriminări.(2)Dreptul de vot se exercită
numai pe baza actului de identitate sau prin completarea datelor personale pe buletine de vot pe internet.
Articolul 213 - Exercitarea dreptului de vot - Voteaza
(1)Au dreptul de a alege cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor.(2)Pentru alegerea consiliului local, a consiliului judeţean şi a primarului, fiecare alegător are dreptul la câte un singur vot.(3)Dreptul de vot se exercită numai în comuna, oraşul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care alegătorul îşi are domiciliul.(4)Cetăţenii cu drept de vot, care şi-au stabilit reşedinţa într-o altă unitate administrativ-teritorială cu cel puţin 3 luni înaintea datei alegerilor, îşi pot exercita dreptul de vot în unitatea administrativ-teritorială respectivă, potrivit prevederilor prezentei legi.
Articolul 214 - Delegarea de atribuţii - Voteaza
(1)Au dreptul de a fi aleşi consilieri sau primari cetăţenii cu drept de vot care au împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani, dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, daca acestia si-au facut cunoscut electoratului, profilul profesional, civic si personal si daca cu 30 de zile inaintea alegerilor au facut o oferta transparenta electoratului de programe pentru dezvoltarea localitatii(2)Pot candida numai persoanele care au domiciliul pe teritoriul unităţii administrativ-teritoriale în care urmează să fie alese.(3)La sectoarele municipiului Bucureşti pot candida şi pot fi alese persoanele care au domiciliul în municipiul Bucureşti, indiferent de sector.
Articolul 215 - Interzicerea dreptului de vot - Voteaza
(1)Nu pot alege:a)debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie;b)persoanele lipsite de drepturile electorale, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.(2)Nu pot fi aleşi:a)cetăţenii care fac parte din categoriile prevăzute la art. 40 alin. (3) din Constituţia României, republicată;b)persoanele care fac parte din categoriile prevăzute
la alin. (1).
Articolul 216 - Candidaturile - Voteaza
(1)Candidaturile pentru consiliile locale şi consiliile judeţene, precum şi cele pentru primari se propun de partidele politice, alianţele politice, sau ong-urilor. de către organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi candidaturi independente.(2)Alianţele electorale se pot constitui între partide politice sau alianţe politice la nivel judeţean ori local. Un partid politic nu poate face parte, la acelaşi nivel, decât dintr-o singură alianţă electorală.(3)Alianţele electorale se înregistrează potrivit legii.(4)Într-o circumscripţie electorală, partidele politice din alianţele politice pot participa la alegeri fie pe liste proprii, fie pe listele alianţei. Partidele politice din alianţele electorale participă la alegeri numai pe listele alianţei.(5)O persoană poate candida pentru un singur consiliu local şi un singur consiliu judeţean şi numai pentru o singură funcţie de primar.(6)Numărul de candidaţi de pe fiecare listă poate fi mai mare decât numărul de consilieri stabilit potrivit legii.(7)Candidaturile depuse pe mai multe liste de candidaţi sau atât pe liste, cât şi ca independent sunt nule de drept.
SECŢIUNEA 3 CIRCUMSCRIPŢIILE ELECTORALE
Articolul 217 - Definirea circumscripţie electorală - Voteaza
(1)Pentru alegerea consiliilor locale şi a primarilor, fiecare comună, oraş, municipiu şi subdiviziune administrativ-teritorială a municipiului constituie o circumscripţie electorală.(2)Pentru alegerea consiliilor judeţene şi a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, fiecare judeţ, respectiv municipiul Bucureşti, constituie o circumscripţie electorală. Numerotarea circumscripţiilor electorale judeţene şi a municipiului Bucureşti se face prin hotărâre a Guvernului.(3)Numerotarea circumscripţiilor electorale din fiecare judeţ, precum şi a circumscripţiilor electorale de sector al municipiului Bucureşti se face de către prefect, prin ordin, în termen de 3 zile de la stabilirea datei
alegerilor.(4)Numerotarea se face începând cu municipiul reşedinţă de judeţ şi continuă cu celelalte municipii, oraşe şi comune, în ordinea alfabetică a fiecărei categorii de unităţi administrativ-teritoriale.
Articolul 218 - Organizarea secţiilor de votare - Voteaza
(1)Secţiile de votare se organizează după cum urmează:a)în localităţile urbane, câte o secţie de votare la 1.000-2.000 de locuitori;b)în comune, câte o secţie de votare la 500-2.000 de locuitori, de regulă în fiecare sat; pot fi organizate secţii de votare şi în satele sau în grupurile de sate cu populaţie de până la 500 de locuitori.
SECŢIUNEA 5 - ATRIBUŢIILE
Articolul 219 - Atribuţiile primarului - Voteaza
(1)Primarul îndeplineşte următoarele categorii principale de atribuţii:a)atribuţii exercitate în calitate de reprezentant al statului, în condiţiile legii;b)atribuţii referitoare la relaţia cu consiliul local;c)atribuţii referitoare la bugetul local;d)atribuţii privind serviciile publice asigurate cetăţenilor;e)alte atribuţii stabilite prin lege.(2)În temeiul alin. (1) lit. a), primarul îndeplineşte funcţia de ofiţer de stare civilă şi de autoritate tutelară şi asigură funcţionarea serviciilor publice locale de profil, atribuţii privind organizarea şi desfăşurarea alegerilor, referendumului şi a recensământului. Primarul îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin lege.(3)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), primarul:a)prezintă consiliului local, în primul trimestru, un raport anual privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;b)prezintă, la solicitarea consiliului local, alte rapoarte şi informări;c)elaborează proiectele de strategii privind starea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale şi le supune aprobării consiliului local.(4)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), primarul:a)exercită funcţia de ordonator principal de credite;b)întocmeşte proiectul bugetului local şi contul de încheiere a
exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului local;c)iniţiază, în condiţiile legii, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emiterea de titluri de valoare în numele unităţii administrativ-teritoriale;d)verifică, prin compartimentele de specialitate, corecta înregistrare fiscală a contribuabililor la organul fiscal teritorial, atât a sediului social principal, cât şi a sediului secundar.(5)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), primarul:a)coordonează realizarea serviciilor publice de interes local prestate prin intermediul aparatului de specialitate sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;b)ia măsuri pentru prevenirea şi, după caz, gestionarea situaţiilor de urgenţă;c)ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile date în competenţă;d)ia măsuri pentru asigurarea inventarierii, evidenţei statistice, inspecţiei şi controlului efectuării serviciilor publice de interes local prevăzute în lege, precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al unităţii administrativ-teritoriale;e)numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum şi pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes local;f)asigură elaborarea planurilor urbanistice prevăzute de lege, le supune aprobării consiliului local şi acţionează pentru respectarea prevederilor acestora;g)emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege şi alte acte normative;h)asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.(6)Pentru exercitarea corespunzătoare a atribuţiilor sale, primarul colaborează cu serviciile
publice deconcentrate ale ministerelor şi celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale, precum şi cu consiliul judeţean.(7)Numirea conducătorilor instituţiilor şi serviciilor publice de interes local se face pe baza concursului organizat potrivit procedurilor şi criteriilor aprobate de consiliul local, la propunerea primarului, în condiţiile legii. Numirea se face prin dispoziţia primarului, având anexat contractul de management.
Articolul 220 - Atribuţiile consiliului local - Voteaza
(1)Consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale.(2)Consiliul local exercită următoarele categorii de atribuţii:a)atribuţii privind organizarea şi funcţionarea aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes local;b)atribuţii privind dezvoltarea economico-socială şi de mediu a comunei, oraşului sau municipiului;c)atribuţii privind administrarea domeniului public şi privat al comunei, oraşului sau municipiului;d)atribuţii privind gestionarea serviciilor furnizate către cetăţeni;e)atribuţii privind cooperarea interinstituţională pe plan intern şi extern.(3)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. a), consiliul local:a)aprobă statutul comunei, oraşului sau municipiului, precum şi regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local;b)aprobă, în condiţiile legii, la propunerea primarului, înfiinţarea, organizarea şi statul de funcţii ale aparatului de specialitate al primarului, ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes local, precum şi reorganizarea şi statul de funcţii ale regiilor autonome de interes local;c)exercită, în numele unităţii administrativ-teritoriale, toate drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute la
societăţi comerciale sau regii autonome, în condiţiile legii.(4)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. b), consiliul local:a)aprobă, la propunerea primarului, bugetul local, virările de credite, modul de utilizare a rezervei bugetare şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar;b)aprobă, la propunerea primarului, contractarea şi/sau garantarea împrumuturilor, precum şi contractarea de datorie publică locală prin emisiuni de titluri de valoare, în numele unităţii administrativ-teritoriale, în condiţiile legii;c)stabileşte şi aprobă impozitele şi taxele locale, în condiţiile legii;d)aprobă, la propunerea primarului, documentaţiile tehnico-economice pentru lucrările de investiţii de interes local, în condiţiile legii;e)aprobă strategiile privind dezvoltarea economică, socială şi de mediu a unităţii administrativ-teritoriale;f)asigură realizarea lucrărilor şi ia măsurile necesare implementării şi conformării cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeană în domeniul protecţiei mediului şi gospodăririi apelor pentru serviciile furnizate cetăţenilor.(5)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. c), consiliul local:a)hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes local, în condiţiile legii;b)hotărăşte vânzarea, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate privată a comunei, oraşului sau municipiului, după caz, în condiţiile legii;c)avizează sau aprobă, în condiţiile legii, documentaţiile de amenajare a teritoriului şi urbanism ale localităţilor;d)atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, de pieţe şi de obiective de interes public local.(6)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. d), consiliul local:a)asigură, potrivit competenţelor sale şi în condiţiile legii, cadrul necesar pentru furnizarea serviciilor publice de interes local.;b)hotărăşte acordarea unor sporuri şi altor facilităţi,
potrivit legii, personalului sanitar şi didactic;c)sprijină, în condiţiile legii, activitatea cultelor religioase;d)poate solicita informări şi rapoarte de la primar, viceprimar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local;e)aprobă construirea locuinţelor sociale, criteriile pentru repartizarea locuinţelor sociale şi a utilităţilor locative aflate în proprietatea sau în administrarea sa;f)poate solicita informări şi rapoarte specifice de la primar şi de la şefii organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes local.(7)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (2) lit. e), consiliul local:a)hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local;b)hotărăşte, în condiţiile legii, înfrăţirea comunei, oraşului sau municipiului cu unităţi administrativ-teritoriale din alte ţări;c)hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.(8)Consiliul local poate conferi persoanelor fizice române sau străine cu merite deosebite titlul de cetăţean de onoare al comunei, oraşului sau municipiului, în baza unui regulament propriu. Prin acest regulament se stabilesc şi condiţiile retragerii titlului conferit.(9)Consiliul local îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin lege.(10)Bianual consilierii locali vor raporta gradul de indeplinire a programelor de dezvoltare pe care le-au propus electoratului. In cazul in care acest grad de indeplinire este sub 80% consilierii locali vor fi suspendati din activitate, fiind inlocuiti cu specialisti numiti de primar.(11)Anual primarul va raporta electoratului gradul de indeplinire a programelor din planul de
dezvoltare local. Daca acest grad este sub 80% din ce sa propus primarul este demis de catre prefect si Consilierii locali aleg un alt primar din randul lor. Demiterea unui consilier sau a unui primar atrage dupa sine ancheta penala facuta de procuratura asupra activitatii acestora.
Articolul 221- Atribuţiile preşedintelui consiliului judeţean - Voteaza
(1)Preşedintele consiliului judeţean îndeplineşte, în condiţiile legii, următoarele categorii principale de atribuţii:a)atribuţii privind funcţionarea aparatului de specialitate al consiliului judeţean, a instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;b)atribuţii privind relaţia cu consiliul judeţean;c)atribuţii privind bugetul propriu al judeţului;d)atribuţii privind relaţia cu alte autorităţi ale administraţiei publice locale şi serviciile publice;e)atribuţii privind serviciile publice de interes judeţean;f)alte atribuţii prevăzute de lege sau sarcini date de consiliul judeţean.(2)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. a), preşedintele consiliului judeţean:a)întocmeşte şi supune spre aprobare consiliului judeţean regulamentul de organizare şi funcţionare a acestuia, organigrama, statul de funcţii şi regulamentul de organizare şi funcţionare a aparatului de specialitate, precum şi ale instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean şi ale societăţilor comerciale şi regiilor autonome de interes judeţean;b)numeşte, sancţionează şi dispune suspendarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate al consiliului judeţean.(3)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. b), preşedintele consiliului judeţean:a)conduce şedinţele consiliului judeţean şi dispune măsurile necesare pentru pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţii a acestora;b)prezintă consiliului judeţean, anual sau la cerere, rapoarte cu privire la modul de
îndeplinire a atribuţiilor sale şi a hotărârilor consiliului judeţean;c)propune consiliului judeţean numirea, sancţionarea, modificarea şi încetarea raporturilor de serviciu sau, după caz, a raporturilor de muncă, în condiţiile legii, pentru conducătorii instituţiilor şi serviciilor publice de interes judeţean.(4)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), preşedintele consiliului judeţean:a)exercită funcţia de ordonator principal de credite;b)întocmeşte proiectul bugetului judeţului şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar şi le supune spre aprobare consiliului judeţean, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege;c)urmăreşte modul de realizare a veniturilor bugetare şi propune consiliului judeţean adoptarea măsurilor necesare pentru încasarea acestora la termen;d)iniţiază, cu aprobarea consiliului judeţean, negocieri pentru contractarea de împrumuturi şi emisiuni de titluri de valoare în numele judeţului.(5)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), preşedintele consiliului judeţean:a)îndrumă metodologic, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, activităţile de stare civilă şi autoritate tutelară desfăşurate în comune şi oraşe;b)poate acorda, fără plată, prin aparatul de specialitate al consiliului judeţean, sprijin, asistenţă tehnică, juridică şi de orice altă natură consiliilor locale sau primarilor, la cererea expresă a acestora.(6)În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. e), preşedintele consiliului judeţean:a)coordonează realizarea serviciilor publice şi de utilitate publică de interes judeţean prestate prin intermediul aparatului de specialitate al consiliului judeţean sau prin intermediul organismelor prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean;b)ia măsuri pentru organizarea executării şi executarea în concret a activităţilor din domeniile prevăzute la art. 91 alin. (5) lit. a)-d);c)ia măsuri pentru evidenţa, statistica, inspecţia şi controlul efectuării serviciilor publice şi de utilitate publică de
interes judeţean prevăzute în lege, precum şi a bunurilor din patrimoniul public şi privat al judeţului;d)emite avizele, acordurile şi autorizaţiile date în competenţa sa prin lege sau prin hotărâre a consiliului judeţean;e)coordonează şi controlează organismele prestatoare de servicii publice şi de utilitate publică de interes judeţean, înfiinţate de consiliul judeţean şi subordonate acestuia;f)coordonează şi controlează realizarea activităţilor de investiţii şi reabilitare a infrastructurii judeţene.(7)Preşedintele consiliului judeţean poate delega vicepreşedinţilor, prin dispoziţie, atribuţiile prevăzute la alin. (6).
Articolul 222 - Delegarea de atribuţii - Voteaza
Persoanele împuternicite să reprezinte interesele unităţii administrativ-teritoriale în societăţi comerciale, regii autonome de interes local, asociaţii de dezvoltare intercomunitară şi alte organisme de cooperare sau parteneriat sunt desemnate prin hotărâre a consiliului local, în condiţiile legii, respectându-se configuraţia politică de la ultimele alegeri locale.
SECŢIUNEA 6 - FUNCŢIONAREA CONSILIULUI LOCAL
Articolul 223- Mandatul - Voteaza
(1)Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.(2)Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.
Articolul 224 - Funcţionarea consiliului local - Voteaza
(1)Consiliul local se întruneşte în şedinţă ordinară în fiecare lună, la convocarea preşedintelui consiliului judeţean.(2)Consiliul local se poate întruni şi în şedinţe extraordinare ori de câte ori este necesar, la cererea preşedintelui sau a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului ori la solicitarea prefectului, adresată preşedintelui consiliului local, în cazuri excepţionale care necesită adoptarea de măsuri imediate pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea urmărilor calamităţilor, catastrofelor, incendiilor, epidemiilor sau
epizootiilor, precum şi pentru apărarea ordinii şi liniştii publice.(3)Convocarea consiliului local se face în scris, cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţelor ordinare sau cu cel mult 3 zile înaintea celor extraordinare.(4)În caz de forţă majoră şi de maximă urgenţă pentru rezolvarea intereselor locuitorilor judeţului convocarea consiliului se face de îndată.(5)În invitaţia la şedinţă se vor preciza data, ora, locul desfăşurării şi ordinea de zi a acesteia.(6)În situaţia în care preşedintele consiliului local se află în imposibilitatea de a convoca consiliul în şedinţă ordinară, aceasta se va face de către vicepreşedintele desemnat în condiţiile art. 107.(7)Ordinea de zi a şedinţei consiliului judeţean se aduce la cunoştinţă locuitorilor judeţului prin mass-media sau prin orice alt mijloc de publicitate.(8)În judeţele în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor ordinea de zi se aduce la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective.(9)În toate cazurile convocarea se consemnează în procesul-verbal al şedinţei.
Articolul 225 - Şedinţele consiliului local - Voteaza
(1)Şedinţele consiliului se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.(2)Prezenţa consilierilor la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care se consideră că absenţa este determinată de motive temeinice se vor stabili prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului. În situaţia în care un consilier judeţean absentează de două ori consecutiv fără motive temeinice, el poate fi sancţionat în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului.
Articolul 226 - Delegarea de atribuţii - Voteaza
(1)Şedinţele consiliului sunt conduse de primar sau preşedinte.(2)În cazul în care, din motive întemeiate, lipseşte primarul sau preşedintele, inlocuitorul acestuia va conduce şedinţa.
SECŢIUNEA 7 : PREŞEDINTELE CONSILIULUI JUDEŢEAN
Articolul 227- Preşedintele şi - Voteaza
vicepreşedinţii
(1)Consiliul judeţean alege dintre membrii săi un preşedinte şi doi vicepreşedinţi.(2)Preşedintele şi vicepreşedinţii se aleg cu votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.(3)Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean se face cu votul secret al majorităţii consilierilor în funcţie, la propunerea a cel puţin unei treimi din numărul acestora. Eliberarea din funcţie a preşedintelui sau a vicepreşedinţilor consiliului judeţean nu se poate face în ultimele şase luni ale mandatului consiliului judeţean.(4)Pe durata mandatului, preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean primesc o indemnizaţie lunară, ca unică formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiilor de preşedinte, respectiv de vicepreşedinte al consiliului judeţean, care reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial. Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean nu beneficiază de sporul de vechime în muncă şi nici de alte sporuri prevăzute de lege.(5)Durata mandatului constituie vechime în muncă şi în specialitatea studiilor absolvite.
Articolul 228 - Preşedintele consiliului judeţean - Voteaza
(1)Preşedintele consiliului judeţean reprezintă judeţul în relaţiile cu celelalte autorităţi publice, cu persoanele fizice şi juridice române şi străine, precum şi în justiţie.(2)Preşedintele răspunde în faţa consiliului judeţean de buna funcţionare a administraţiei publice judeţene.
Articolul 229 - Rolul preşedintelui consiliului judeţean - Voteaza
(1)Preşedintele consiliului judeţean răspunde de buna funcţionare a aparatului de specialitate al consiliului judeţean, pe care îl conduce. Coordonarea unor compartimente din aparatul de specialitate poate fi delegată, prin dispoziţie a preşedintelui consiliului judeţean, vicepreşedinţilor sau altor persoane, în condiţiile legii.(2)Preşedintele consiliului judeţean asigură respectarea prevederilor Constituţiei, punerea în
aplicare a legilor, a decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor şi ordonanţelor Guvernului, a hotărârilor consiliului judeţean, precum şi a altor acte normative.
Articolul 230 - Actele primarului primarului si ale preşedintele consiliului - Voteaza
judeţean(1)În exercitarea atribuţiilor sale primarul şi preşedintele consiliului local emite dispoziţii cu caracter normativ sau individual.
Articolul 231 - Suspendarea - Voteaza
(1)În cazul suspendării preşedintelui, atribuţiile acestuia vor fi exercitate de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de consiliul judeţean prin votul secret al majorităţii consilierilor judeţeni în funcţie.(2)În celelalte cazuri de absenţă a preşedintelui atribuţiile sale vor fi exercitate, în numele acestuia, de unul dintre vicepreşedinţi, desemnat de preşedinte prin dispoziţie.
Articolul 232- Alte precizări - Voteaza
(1)Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean îşi păstrează calitatea de consilier judeţean.(2)Prevederile art. 69 şi 71 se aplică în mod corespunzător şi preşedintelui consiliului judeţean.
SECŢIUNEA 8 - CONSTITUIREA, MODIFICAREA ŞI DIZOLVAREA
Articolul 233 - Constituirea consiliului local - Voteaza
Consiliile locale sunt compuse din consilieri locali aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, în condiţiile stabilite de legea pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale.
Articolul 234 - Numărul membrilor consiliului local - Voteaza
(1)Numărul membrilor fiecărui consiliu local se stabileşte prin ordin al prefectului, în funcţie de numărul locuitorilor comunei, oraşului sau municipiului, raportat de Institutul Naţional de Statistică la data de 1 ianuarie a anului în curs sau, după caz, la data de 1 iulie a anului care precedă alegerile, după cum urmează:(1)Numarul membrilor fiecărui consiliu local se va stabili prin ordin al prefectului in functie de numarul de locuitori a localitatilor si de numarul de atribuţii necesare rezolvării problemelor localităţii, nedepăşind
numărul de consilieri din următorul tabel:Numărul locuitorilor comunei, oraşului sau ai municipiuluiNumărul consilierilor- până la 3.0005- între 3.001 şi 5.0007- între 5.001 şi 10.0009- între 10.001 şi 20.00011- între 20.001 şi 50.00013- între 50.001 şi 100.00015- între 100.001 şi 200.00017- între 200.001 şi 300.00019- între 300.001 şi 400.00021- peste 400.00023(2)Consiliul General al Municipiului Bucureşti este compus din 25 de consilieri.
Articolul 235 - Validarea mandatului de consilier - Voteaza
(1)Validarea alegerii consilierilor se face de către judecătoria în raza căreia se află unitatea administrativ-teritorială, de către un judecător desemnat de preşedintele instanţei. Cererea de validare a consilierilor locali se depune în termen de 3 zile de la data constatării rezultatelor alegerilor, în condiţiile legii.(2)Cererea introdusă potrivit alin. (1) se judecă în şedinţă publică, fără citarea părţilor.(3)Cererea se judecă de urgenţă şi cu precădere, în termen de 10 zile de la data depunerii, prin hotărâre executorie.(4)Hotărârea prevăzută la alin. (3) estre supusă căilor de atac prevăzute în cadrul procedurii contencioase, instanţa pronunţându-se în termen de 10 zile de la data introducerii cererii de apel sau de recurs, după caz.(5)Invalidarea mandatului intervine în cazul în care se constată încălcarea condiţiilor de eligibilitate sau dacă alegerea consilierului s-a făcut prin fraudă electorală, constatată în condiţiile legii.(6)Pentru validarea mandatelor candidaţilor declaraţi supleanţi este aplicabilă aceeaşi procedură. Pot fi validaţi numai candidaţii declaraţi supleanţi care, la data validării, fac dovada faptului că sunt înscrişi în partidul politic, alianţapolitică sau alianţa electorală pe a cărei listă au candidat în alegeri.
Articolul 236 - Constituirea consiliilor locale - Voteaza
(1)Constituirea consiliilor locale se face în termen de 25 de zile de la data desfăşurării alegerilor. Convocarea consilierilor locali aleşi şi validaţi în funcţie se face de către prefect, în maximum 5
zile de la pronunţarea hotărârii de validare, în condiţiile art. 30. La şedinţa de constituire participă prefectul sau reprezentantul său, precum şi primarul sau, după caz, candidatul declarat câştigător la alegerile pentru funcţia de primar.(2)Şedinţa se desfăşoară în condiţii legale dacă participă cel puţin majoritatea consilierilor locali aleşi şi validaţi. În cazul în care nu se poate asigura această majoritate, şedinţa se va organiza, în aceleaşi condiţii, peste 3 zile, la convocarea prefectului. Dacă nici la a doua convocare reuniunea nu este legal constituită, se va proceda la o nouă convocare de către prefect, peste alte 3 zile, în aceleaşi condiţii.(3)În situaţia în care consiliul local nu se poate reuni nici la a treia convocare din cauza absenţei nemotivate a consilierilor locali, instanţa va declara vacante, prin hotărâre, locurile consilierilor locali aleşi care au lipsit nemotivat la oricare dintre cele 3 convocări. Sesizarea instanţei se face de către prefect în maximum 3 zile de la data şedinţei, pe baza procesului-verbal al şedinţei, întocmit de secretarul unităţii administrativ-teritoriale. Hotărârea instanţei se pronunţă în maximum 3 zile de la primirea sesizării din partea prefectului şi poate fi atacată cu recurs la instanţa competentă. În cazul în care locurile declarate vacante, potrivit procedurii de mai sus, nu pot fi ocupate cu supleanţii înscrişi pe listele de candidaţi respective, potrivit legii, se organizează alegeri parţiale pentru completare, în termen de 90 de zile.(4)Lucrările şedinţei de constituire sunt conduse de cel mai în vârstă consilier local, ajutat de cei mai tineri 2 consilieri locali, cu asistenţa de specialitate a secretarului unităţii administrativ-teritoriale, care întocmeşte şi procesul-verbal al şedinţei.(5)Absenţa consilierilor locali de la şedinţa de constituire este considerată motivată dacă se face dovada că aceasta a intervenit din cauza unei boli sau a unor evenimente de forţă majoră care au făcut imposibilă prezenţa acestora.
Articolul 237 - - Voteaza
Jurământul
(1)După validare, în şedinţa de constituire a consiliului local, consilierii locali depun jurământul prevăzut la art. 32.(2)Consiliul local se declară legal constituit, dacă majoritatea consilierilor locali validaţi au depus jurământul. Constituirea consiliului local se constată prin hotărâre, adoptată cu votul majorităţii consilierilor locali validaţi.
Articolul 238 - Alegerea consilierilor locali - Voteaza
(1)După declararea ca legal constituit, consiliul local alege dintre membrii săi, prin hotărâre adoptată cu votul deschis al majorităţii consilierilor locali în funcţie, un preşedinte de şedinţă, pe o perioadă de cel mult 3 luni, care va conduce şedinţele consiliului şi va semna hotărârile adoptate de acesta.(2)Consilierul local ales în condiţiile alin. (1) poate fi schimbat din funcţie, la iniţiativa a cel puţin unei treimi din numărul consilierilor locali, prin votul majorităţii consilierilor locali în funcţie.
Articolul 239 - Dizolvarea consiliului local - Voteaza
(1)Consiliul local se dizolvă de drept sau prin referendum local. Consiliul local se dizolvă de drept:a)în cazul în care acesta nu se întruneşte timp de două luni consecutiv;b)în cazul în care nu a adoptat în 3 şedinţe ordinare consecutive nicio hotărâre;c)în situaţia în care numărul consilierilor locali se reduce sub jumătate plus unu şi nu se poate completa prin supleanţi.(2)Primarul, viceprimarul, secretarul unităţii administrativ-teritoriale sau orice altă persoană interesată sesizează instanţa de contencios administrativ cu privire la cazurile prevăzute la alin. (1). Instanţa analizează situaţia de fapt şi se pronunţă cu privire la dizolvarea consiliului local. Hotărârea instanţei este definitivă şi se comunică prefectului.(3)Consiliul local poate fi dizolvat prin referendum local, organizat în condiţiile legii. Referendumul se organizează ca urmare a cererii adresate în acest sens prefectului de cel puţin 25% din numărul cetăţenilor cu drept de vot înscrişi pe listele electorale ale unităţii
administrativ-teritoriale.(4)Cheltuielile pentru organizarea referendumului prevăzut la alin. (3) se suportă din bugetul local.(5)Referendumul local este organizat, în condiţiile legii, de către o comisie numită prin ordin al prefectului, compusă dintr-un reprezentant al prefectului, câte un reprezentant al primarului, al consiliului local şi al consiliului judeţean şi un judecător de la judecătoria în a cărei jurisdicţie se află unitatea administrativ-teritorială în cauză. Secretarul comisiei este asigurat de instituţia prefectului.(6)Referendumul este valabil dacă s-au prezentat la urne cel puţin jumătate plus unu din numărul total al locuitorilor cu drept de vot. Activitatea consiliului local încetează înainte de termen dacă s-au pronunţat în acest sens cel puţin jumătate plus unu din numărul total al voturilor valabil exprimate.(7)Stabilirea datei pentru organizarea alegerii noului consiliu local se face de Guvern, la propunerea prefectului. Alegerile se organizează în termen de maximum 90 de zile de la rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti prin care s-a constatat dizolvarea consiliului local sau, după caz, de la validarea rezultatului referendumului.(8)Până la constituirea noului consiliu local, primarul sau, în absenţa acestuia, secretarul unităţii administrativ-teritoriale va rezolva problemele curente ale comunei, oraşului sau municipiului, potrivit competenţelor şi atribuţiilor ce îi revin.(9)Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau din iniţiativa primarului, după caz, comisii mixte formate din consilieri locali, funcţionari publici şi alţi specialişti, pe perioadă determinată. Componenţa comisiilor mixte, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţii acestora se stabilesc prin hotărâri ale consiliilor locale. Şedinţele comisiilor mixte sunt publice.
Articolul 240- Suspendarea mandatului de consilier local - Voteaza
(1)Mandatul de consilier local se suspendă de drept numai în cazul în care acesta a fost arestat preventiv. Măsura arestării
preventive se comunică de îndată de către instanţa de judecată prefectului care, prin ordin, constată suspendarea mandatului.(2)Suspendarea durează până la încetarea situaţiei prevăzute la alin. (1). Ordinul de suspendare se comunică de îndată consilierului local.(3)În cazul în care consilierul local al cărui mandat a fost suspendat a fost găsit nevinovat, acesta are dreptul la despăgubiri, în condiţiile legii.
SECŢIUNEA 9 - FUNCŢIONAREA CONSILIULUI LOCAL
Articolul 241 - Funcţionarea consiliului local - Voteaza
(1)Consiliul local se alege pentru un mandat de 4 ani, care poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau catastrofă.(2)Consiliul local îşi exercită mandatul de la data constituirii până la data declarării ca legal constituit a consiliului nou-ales.
Articolul 242 - Şedinţele consiliului local - Voteaza
(1)Şedinţele consiliului local se desfăşoară legal în prezenţa majorităţii consilierilor locali în funcţie.(2)Prezenţa consilierilor locali la şedinţă este obligatorie. Cazurile în care absenţa este motivată se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local. Consilierul local care absentează nemotivat de două ori consecutiv este sancţionat, în condiţiile regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului local.(3)Şedinţele consiliului local sunt conduse de un preşedinte de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute la art. 35.(4)Şedinţele consiliului local sunt publice.(5)Lucrările şedinţelor se desfăşoară în limba română, în consiliile locale în care consilierii locali aparţinând unei minorităţi naţionale reprezintă cel puţin o cincime din numărul total, la şedinţele de consiliu se poate folosi şi limba maternă. În aceste cazuri se va asigura, prin grija primarului, traducerea în limba română. În toate cazurile, documentele şedinţelor de consiliu se întocmesc în limba română.(6)Dezbaterile din şedinţele consiliului local, precum şi modul în care şi-a exercitat votul fiecare consilier local se consemnează într-un
proces-verbal, semnat de preşedintele de şedinţă şi de secretarul unităţii administrativ-teritoriale.(7)Preşedintele de şedinţă, împreună cu secretarul unităţii administrativ-teritoriale îşi asumă, prin semnătură, responsabilitatea veridicităţii celor consemnate.(8)La începutul fiecărei şedinţe, secretarul supune spre aprobare procesul-verbal al şedinţei anterioare. Consilierii locali au dreptul ca, în cadrul şedinţei, să conteste conţinutul procesului-verbal şi să ceară menţionarea exactă a opiniilor exprimate în şedinţa anterioară.(9)Procesul-verbal şi documentele care au fost dezbătute în şedinţă se depun într-un dosar special al şedinţei respective, care va fi numerotat, semnat şi sigilat de preşedintele de şedinţă şi de secretar, după aprobarea procesului-verbal.(10)În termen de 3 zile de la terminarea şedinţei, secretarul unităţii administrativ -teritoriale afişează la sediul primăriei şi, după caz, pe pagina de internet a unităţii administrativ-teritoriale o copie a procesului-verbal al şedinţei.
Articolul 243 - Ordinea de zi a şedinţelor - Voteaza
(1)Ordinea de zi a şedinţelor se aprobă de consiliul local, la propunerea celui care, în condiţiile art. 39, a cerut întrunirea consiliului. Suplimentarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente, care nu pot fi amânate până la şedinţa următoare, şi numai cu votul majorităţii consilierilor locali prezenţi. Scoaterea unui proiect de hotărâre de pe proiectul ordinii de zi se face numai cu acordul iniţiatorului sau dacă acesta nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege.(2)În cazul neaprobării ordinii de zi, în condiţiile prevăzute la alin. (1), nu se acordă indemnizaţia cuvenită consilierilor locali pentru şedinţa respectivă.
Articolul 244 - Proiectele de hotărâri - Voteaza
(1)Proiectele de hotărâri înscrise pe ordinea de zi a şedinţei consiliului local nu pot fi dezbătute dacă nu sunt însoţite de raportul compartimentului de resort din cadrul aparatului de specialitate al primarului, care este elaborat în termen de 30 de
zile de la înregistrarea proiectului, precum şi de raportul comisiei de specialitate a consiliului, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 39 alin. (2) şi (4).(2)Dacă rapoartele prevăzute la alin. (1) nu sunt întocmite în termen de 30 de zile de la înregistrarea proiectului, acestea se consideră implicit favorabile.
Articolul 245 - Hotărârile consiliului local - Voteaza
(1)În exercitarea atribuţiilor ce îi revin consiliul local adoptă hotărâri, cu votul majorităţii membrilor prezenţi, în afară de cazurile în care legea sau regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului cere o altă majoritate.(2)Se adoptă cu votul majorităţii consilierilor locali în funcţie următoarele hotărâri ale consiliului local:a)hotărârile privind bugetul local;b)hotărârile privind contractarea de împrumuturi, în condiţiile legii;c)hotărârile prin care se stabilesc impozite şi taxe locale;d)hotărârile privind participarea la programe de dezvoltare judeţeană, regională, zonală sau de cooperare transfrontalieră;e)hotărârile privind organizarea şi dezvoltarea urbanistică a localităţilor şi amenajarea teritoriului;f)hotărârile privind asocierea sau cooperarea cu alte autorităţi publice, cu persoane juridice române sau străine.(3)Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie.(4)Dacă bugetul local nu poate fi adoptat după două şedinţe consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult 7 zile, activitatea se va desfăşura pe baza bugetului anului precedent până la adoptarea noului buget, dar nu mai târziu de 45 de zile de la data publicării legii bugetului de stat în Monitorul Oficial al României, Partea I.(5)Consiliul local stabileşte ca unele hotărâri să fie luate prin vot secret. Hotărârile cu caracter individual cu privire la persoane vor fi luate întotdeauna prin vot secret, cu excepţiile prevăzute de lege. Procedurile de votare vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului local.(6)Proiectele de hotărâri pot fi
propuse de consilieri locali, de primar, viceprimar sau de cetăţeni. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu sprijinul secretarului unităţii administrativ-teritoriale şi al serviciilor din cadrul aparatului de specialitate al primarului.
Articolul 246 - Fără drept de vot - Voteaza
(1)Nu poate lua parte la deliberare şi la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soţ, soţie, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local.(2)Hotărârile adoptate de consiliul local cu încălcarea dispoziţiilor alin. (1) sunt nule de drept. Nulitatea se constată de către instanţa de contencios administrativ. Acţiunea poate fi introdusă de orice persoană interesată.
Articolul 247 -Semnarea - Voteaza
Hotărârile consiliului local se semnează de preşedintele de şedinţă, ales în condiţiile prevăzute la art. 35, şi se contrasemnează, pentru legalitate, de către secretar. În cazul în care preşedintele de şedinţă lipseşte sau refuză să semneze, hotărârea consiliului local se semnează de 3-5 consilieri locali.
Articolul 248 - Folosirea limbii materne - Voteaza
În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor hotărârile cu caracter normativ se aduc la cunoştinţă publică şi în limba maternă a cetăţenilor aparţinând minorităţii respective, iar cele cu caracter individual se comunică, la cerere, şi în limba maternă.
Articolul 249 - Atribuţiile consilieriilor locali - Voteaza
(1)În exercitarea mandatului, consilierii locali sunt în serviciul comunităţii locale.(2)Primarul este obligat ca, prin intermediul secretarului şi al aparatului de specialitate, să pună la dispoziţie consilierilor locali, la cererea acestora, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare, informaţiile necesare în vederea îndeplinirii mandatului.(3)Consilierii locali sunt obligaţi ca, în îndeplinirea mandatului, să organizeze periodic
întâlniri cu cetăţenii şi să acorde audienţe.(4)Fiecare consilier local, precum şi viceprimarul sunt obligaţi să prezinte un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului.(5)Pentru participarea la şedinţele consiliului local şi ale comisiilor de specialitate, consilierul local primeşte o indemnizaţie stabilită în condiţiile legii.(6)Consilierii locali au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le efectuează în îndeplinirea mandatului lor, în condiţiile legii.(7)Consiliul local poate hotărî diminuarea cuantumului indemnizaţiei prevăzute la alin. (5) şi a cotei în care se face decontarea conform prevederilor alin. (6), în concordanţă cu posibilităţile de finanţare.
Articolul 250 - Alte precizări - Voteaza
La lucrările consiliului local pot asista şi lua cuvântul, fără drept de vot, prefectul, preşedintele consiliului judeţean sau reprezentanţii acestora, deputaţii şi senatorii, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului, secretarii şi subsecretarii de stat, şefii serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităţile administrativ-teritoriale, în problemele ce privesc domeniile de responsabilitate a acestor servicii, precum şi persoanele interesate, invitate de primar.
Articolul 251 - Comisiile de specialitate din cadrul consiliului local - Voteaza
(1)După constituire consiliul local îşi organizează comisii de specialitate, pe principalele domenii de activitate. Acestea au rolul să asigure fundamentarea deciziilor ce se impun a fi adoptate.(2)Pot fi membri ai comisiilor de specialitate numai consilierii locali.(3)Comisiile de specialitate îşi aleg câte un preşedinte şi un secretar.(4)Comisiile de specialitate analizează şi avizează proiectele de hotărâre din domeniul lor de activitate.(5)Comisiile de specialitate lucrează în plen şi iau hotărâri cu votul majorităţii membrilor lor.(6)Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile comisiilor de specialitate se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare a consiliului
local, respectându-se configuraţia politică rezultată în urma alegerilor locale.(7)Consiliile locale pot organiza, din proprie iniţiativă sau la iniţiativa primarului, după caz, comisii speciale de analiză şi verificare, pe perioadă determinată. Componenţa comisiei speciale de analiză şi verificare, obiectivele şi perioada de desfăşurare a activităţilor acesteia se stabilesc prin hotărâre a consiliului local. Membrii comisiei acţionează în limitele stabilite prin hotărâre.
TITLUL VI - SISTEMUL PUTERII JUDECĂTOREŞTI
Articolul 252 - Structura sistemului - Voteaza
(1) În alcătuirea sistemului puterii judecătoreştii intră Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, celelalte instanţe judecătoreşti, Curtea Constituţională şi Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit competenţelor.(2) Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, Curtea Constituţională şi Consiliul Superior al Magistraturii funcţionează ca autorităţi publice autonome având buget propriu care face parte integrantă din bugetul de stat.(3) Puterea judecătorească se exercită de persoane apte pentru îndeplinirea funcţiilor, promovate pe criteriile profesionalismului, corectitudinii, eticii şi respectului faţă de bunele practici.
CAPITOLUL I - DISPOZIŢIILE GENERALE
SECŢIUNEA 1 - CADRUL PROCESULUI JURIDIC
Articolul 253 - Caracterul public al dezbaterilor şi solemnitatea - Voteaza
(1) Şedinţele de judecată sunt publice, afară de cazurile prevăzute de lege.(2) Instanţele au obligaţia să asigură solemnitatea şedintei de judecată şi a celorlalte proceduri specifice justiţiei, precum şi celeritatea actului de justiţie.
Articolul 254 - Utilizarea limbii materne şi a interpretului în justiţie - Voteaza
(1) Procedura judiciară se desfăşoară în limba română.(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice.(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiţiei şi să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţă de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţă şi de a pune concluzii, prin interpret. În procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.
Articolul 255 - Utilizarea căilor de atac - Voteaza
Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii.
Articolul 256 - Poliţia instanţelor - Voteaza
Instanţele judecătoreşti dispun de poliţia pusă în serviciul lor în vederea asigurării solemnităţii şi siguranţei derulării proceselor în sala de şedinţă.
SECTIUNEA a 2-a - STATUTUL MAGISTRATULUI
Articolul 257 - Independenţa judecătorului - Voteaza
(1) În exercitarea prerogativelor sale, judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.(2) Nimeni nu poate trage la răspundere judecătorul pentru conţinutul deciziei sale, cu excepţia Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile
legii.(3) În caz de eroare judiciară, magistratul judecător sal procuror, răspunde disciplinar, civil sau penal strict pentru faptele legate de activitatea sa profesională în dosarul respectiv.
Articolul 258 - Statutul judecătorului - Voteaza
(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii pe perioada mandatului prezidenţial şi devin permanenţi prin recunoaşterea lor de către Consiliul Superior al Magistraturii.(2) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice.(3) Funcţia de judecător este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată cu excepţia celei de cadru didactic în învaţământul juridic superior, în funcţie de nivelul lor de pregătire.
Articolul 259 - Statutul procurorului - Voteaza
(1) Procurorul îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei.(2) În relaţia sa cu procurorul, ministrului justiţiei deţine doar autoritatea de a asigura baza materială şi logistica necesare pentru buna desfăşurare a activităţii magistratului. Orice condiţionare sau ingerinţă a ministrului justiţiei în activitatea profesională a procurorului constituie infracţiune.(3) Funcţia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior.
Articolul 260 - Evaluarea profesională - Voteaza
(1) Responsabilitatea organizării procesului de evaluare profesională a magistratului, a calităţii procesului juridic, a deciziei adoptate de judecător într-un dosar sau a soluţiei procurorului revine Consiliului Superior al Magistraturii care va institui, în acest sens, un corp de auditori specializaţi, precum şi principii, criterii şi proceduri de evaluare.(2) Procesul de evaluare profesională se desfăşoară sistematic potrivit unei planificări anuale.(3) Anterior
evaluării, fiecare magistrat îşi va autoevalua, la sfîrşit de an, activitatea prin prisma principii, criterii şi proceduri de evaluare elaborate de Consiliul Superior al Magistraturii.(4) În situaţia că apar indicii privind comiterea unei erori judiciare, evaluarea calităţii procesului juridic, a deciziei adoptate într-un dosar sau a soluţiei procurorului vor fi cercetate şi evaluate prin prisma unor principii, criterii sau norme profesionale anterior stabilite, precum şi prin raportare la buna practicăîn materie.
CAPITOLUL II - CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII
SECŢIUNEA 1 - ROLUL, STRUCTURA ŞI FUNCŢIONAREA
Articolul 261 - Rolul - Voteaza
(1) Consiliul Superior al Magistraturii are rolul de a garanta independenţa justiţiei şi calitatea activităţii judiciare.(2) Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi, în activitatea sa, se supune doar legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în faţa adunării generale a magistraţilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului.
Articolul 262 - Structura - Voteaza
(1) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care:a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validaţi de Camera Reprezentanţilor; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusă din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori;b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucură de înaltă reputaţie profesională şi morală, aleşi de Preşedintele României; aceştia participă numai la lucrările în plen;c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(2) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (3) litera a).(3) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 7 ani.
Articolul 263 - Lucrările şi hotărârile - Voteaza
(1) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret.(2) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă.(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul (224) alineatul (3 ).
SECŢIUNEA a 2-a -COMPETENŢELE ŞI ATRIBUŢIILE
Articolul 264 - - Voteaza
Competenţele
(1) În exercitarea atribuţiilor sale, Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele competenţe:a) solicită Ministerului Justiţiei, instanţelor judecătoreşti şi parchetelor, Institutului Naţional al Magistraturii, altor autorităţi şi instituţii publice, precum şi persoanelor fizice sau juridice, informaţiile sau actele pe care le consideră necesare;b) organizează trimestrial întâlniri cu judecătorii, procurorii, presa şi reprezentanţii societăţii civile;c) dispune verificarea aspectelor semnalate de judecătorul sau procurorul care consideră că independenţa, imparţialitatea sau reputaţia profesională îi este afectată, în orice mod, precum şi publicarea rezultatelor acesteia,d) sesizează organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun în vederea apărării independenţei, imparţialităţii sau reputaţiei profesionale a judecătorul sau procurorul şi dispune orice altă măsură corespunzătoare, potrivit legiie) formulează un punct de vedere în cazurile în care legea prevede avizul conform, aprobarea sau acordul Consiliului Superior al Magistraturii;f) dispune, la sesizarea interna sau externă, cercetarea activităţii judecătorilor, procurorilor care sunt implicaţi în fapte ce încalcă legea şi sesizează organul de urmărire penală.g) eliberează din funcţie judecătorii, procurorii, care s-au făcut vinovaţi de corupţie, malpraxis sau au dovedit incompetenţa.h) sesizează Parchetul în vederea sancţionării disciplinare sau penale a judecătorilor sau procurorilor care au comis fapte penale în exercitarea atribuţiilor de serviciu.
Articolul 265 - Atribuţiile - Voteaza
Consiliul Superior al Magistraturii are următoarele atribuţii:a) apără judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea;b) asigură respectarea legii şi a criteriilor de competenţă şi etică profesională în desfăşurarea carierei profesionale a judecătorilor şi procurorilor;c) stabileşte principiile şi criteriile profesionale
prin prisma cărora se efectuează evaluarea profesională a judecătorilor şi procurorilor, a deciziilor acestora şi a procesului judiciar;d) întocmeşte şi păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor şi procurorilor;e) coordonează activitatea Institutului Naţional al Magistraturii şi a Şcolii Naţionale de Grefieri;f) evaluează din punct de vedere profesional activitatea procurorului şi calitatea soluţiei acestuia;g) organizează admiterea în magistratură, evaluarea, formarea, perfecţionarea şi examenele judecătorilor şi procurorilor;h) soluţionează contestaţiile formulate de judecători şi procurori împotriva hotărârilor pronunţate de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepţia celor date în materie disciplinară.
Articolul 266 - Alte atribuţii - Voteaza
(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii.(2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţă de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot.(3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său.(5) Membrii Consiliului Superior al Magistraturii pot fi schimbaţi din funcţie de către forurile care i-au numit, în caz de incapacitate de a-şi îndeplini sarcinile de servici, în caz de corupţie, de decizii luate sub influenţe externe puterii judecătoresti, sau la propunerea adunării generale a magistraţilor în urma unei anchete parlamentare.
Articolul 267 - Numirea - Voteaza
magistraţilor
Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie şi eliberarea din funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari.
Articolul 268 - Conferirea distincţiilor - Voteaza
(1) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României conferirea de distincţii magistraţilor,în condiţiile legii;(2) Motivarea propunerii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii privind conferirea de distincţii magistraţilor se publică în Monitorul Oficial cu cel puţin trei luni înaintea producerii evenimentului.
SECŢIUNEA a 3-a - RAPORTURILE
Articolul 269 - Raporturile cu puterea legislativă - Voteaza
(1) Consiliul Superior al Magistraturii analizează raportul dintre drepturile, obligaţiile şi responsabilitatile cetăţeneşti prin prisma justiţiei şi propune direcţii de reglementare a acestora prin lege.(2) Consiliul Superior al Magistraturii propune Camerei Reprezentanţilor modificări şi îmbunătăţiri de legi care să conducă la creşterea gradului de coerenţă a sistemului legislative şi la o infracţionalitate mai redusă.(3) Consiliul Superior al Magistraturii acţionează pentru instituirea unui sistem judiciar coerent şi unitar pe teritoriul României uzând, potrivit legii organice, de iniţiativă legislativă.
Articolul 270 - Raporturile cu puterea executivă - Voteaza
(1) Consiliul Superior al Magistraturii analizează aplicarea legilor de către executiv şi intervine în cazul în care reglementările în vigoare sunt neglijate sau încalcate de către Guvern. În acest caz Consiliul Suprem al Magistraturii sesizează Primul Ministru şi Preşedenţia.(2) Consiliul Superior al Magistraturii solicită Primului Ministru raportări prin care să arate motivul amânării punerii în vigoare a legilor şi în urma analizării argumentelor decide sesizarea Preşedintelui României.
Articolul 271 - Colaborarea dintre autorităţile judecătoreşti - Voteaza
Consiliul Superior al Magistraturii organizează colaborarea
între autorităţi în cadrul sistemului puterii judecătoreşti.
CAPITOLUL III - ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE ŞI
INSTANŢELE JUDECĂTOREŞTI
Articolul 272 - Instanţele judecătoreşti - Voteaza
(1) Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege.(2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.(3) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competenţei sale.(4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică .(5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii.(6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale.
SECŢIUNEA 1 - RAPORTURILE
Articolul 273 - Raporturile cu puterea legislativă - Voteaza
(1) Înalta Curte de Casaţie si Justiţie raportează Camerei Reprezentanţilor bianual asupra problemelor legate de eficienţa, coerenţa, funcţionalitatea şi organizării sistemului judiciar şi propune măsuri de îmbunătăţire ale cadruui legislativ.(2) Înalta Curte de Casaţie si Justiţie raportează semestrial Camerei Reprezentanţilor asupra deciziilor luate, asupra situaţiei infracţionalităţii pe grupe de vârstă şi domenii, furnizând studii statistice, corelativ cauzale, cu privire la cazuistică.
Articolul 274 - Raporturile cu puterea executivă - Voteaza
În cazul punerii sub acuzare a Preşedintelui
României, a membrilor Parlamentului, a Primului ministru, a membrilor Guvernului, a judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a judecătorilor Curţii Constituţionale, a membrilor Consiliului Superior al Magitraturii şi a reprezentanţilor, raportarea competenţei privind judecarea aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
CAPITOLUL IV - MINISTERUL PUBLIC
SECŢIUNEA 1 - STATUTUL ŞI ROLUL
Articolul 275 - Rolul Ministerului Public - Voteaza
(1) În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăţii şi apără ordinea de drept, precum şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor.(2) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile prin procurori constituiţi în parchete, în condiţiile legii.(3) Ministerul Public îşi exercită atribuţiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.(4) Autoritatea procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie asupra procurorului constă în exercitarea coordonării activităţii profesionale a acestuia, a creşterii gradului de competenţă, responsabilitate şi eficacitate a procurorilor, a stabilirii criteriilor de bune practici şi promovare şi a stabilirii relaţiilor de colaborare.(5) Procurorii îşi exercită funcţiile în conformitate cu legea, respectă şi protejează demnitatea umană şi apără drepturile persoanei.(6) Parchetele sunt independente în relaţiile cu instanţele judecătoreşti, precum şi cu celelalte autorităţi publice.
SECŢIUNEA a 2-a - COMPETENŢELE ŞI ATRIBUŢIILE
Articolul 276 - Competenţele - Voteaza
Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii.
Articolul 277 - Atribuţiile - Voteaza
Ministerul Public exercită, prin procurori, următoarele atribuţii:a) efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiţiile prevăzute de lege şi participă, potrivit legii, la soluţionarea conflictelor prin mijloace alternative;b) conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală;c) sesizează instanţele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;d) exercită acţiunea civilă, în cazurile
prevăzute de lege;e) participă, în condiţiile legii, la şedinţele de judecată;f) exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti, în condiţiile prevăzute de lege;g) apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdicţie, ale dispăruţilor şi ale altor persoane, în condiţiile legii;h) acţionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităţii, sub coordonarea ministrului justiţiei, pentru realizarea unitară a politicii penale a statului;i) studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea, elaborează şi prezintă ministrului justiţiei propuneri în vederea eliminării acestora, precum şi pentru perfecţionarea legislaţiei în domeniu;j) verifică respectarea legii la locurile de deţinere preventivă;k) exercită orice alte atribuţii prevăzute de lege.
SECŢIUNEA a 3-a - SOLUŢIA DISPUSĂ SAU ADOPTATĂ DE PROCUROR
Articolul 278 - Rezultatul muncii procurorului - Voteaza
(1) Rezultatul muncii procurorului se sintetizează în soluţia dispusă sau adoptată în cadrul unui dosar, precum şi în activitatea de susţinere a acesteia(2) Procurorul este independent în ce priveşte soluţia dispusă, în condiţiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor şi procurorilor, intervenţia procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluţiei dispuse într-un dosar.(3) Soluţiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când acestea sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmării este supusă controlului instanţei competente să judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluţia.
CAPITOLUL V - CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
SECŢIUNEA 1 - CONSTITUIREA, MODIFICAREA STRUCTURII ŞI
ÎNCETAREA ACTIVITĂŢII
Articolul 279 - Structura - Voteaza
(1) Curtea Constituţională se compune din nouă judecători, numiţi pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit.(2) Trei judecători sunt numiţi de Camera Reprezentanţilor, trei de Consiliul Superior al Magistraturii şi trei de Preşedintele României.(3) Judecătorii Curţii Constituţionale aleg, prin vot secret, preşedintele acesteia, pentru o perioadă de 3 ani.(4) Curtea Constituţională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică.
Articolul 280 - Condiţiile pentru numire - Voteaza
Judecătorii Curţii Constituţionale trebuie să aibă pregătire juridică superioară, înaltă competenţă profesională şi o vechime de cel puţin 18 ani în activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior.
Articolul 281 - Incompatibilităţile - Voteaza
Funcţia de judecător al Curţii Constituţionale este incompatibilă cu oricare altă funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul juridic superior.
Articolul 282 - Independenţa şi inamovibilitatea - Voteaza
Judecătorii Curţii Constituţionale sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia.
SECŢIUNEA a 2-a - STATUTUL ŞI ROLUL
Articolul 283 - Statutul - Voteaza
În cadrul sistemului puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională, în calitatea sa de autoritate jurisdicţională distinctă şi independentă, este garantul supremaţiei Constituţiei.
Articolul 284 - Rolul - Voteaza
Curtea Constituţionă asigură, prin deciziile sale, coerenţa şi functionalitatea sistemului legislativ prin prisma raportării tuturor reglementărilor în vigoare indiferent de emitent, la legea fundamentală.
Articolul 285 - Statutul judecătorilor Curţii - Voteaza
Judecătorii Curţii Constituţionale au statut de înalt
magistrat al statului egal ca rang, importanţă şi salarizare cu membrii Înaltei Curţi de Justiţie şi Casaţie. Nu se admit alte asimilări.
SECŢIUNEA a 3-a - COMPETENŢELE
Articolul 286 - Iniţiativa legislativă a Curţii Constituţionale - Voteaza
Iniţiativa legislativă a Curţii Constituţionale se limitează la problematica armonizării sistemului legislativ astfel încât acesta să constituie un cadru constituţional coerent şi unitar.
SECŢIUNEA a 4-a - ATRIBUŢIILE
Articolul 287 - Atribuţiile Plenului - Voteaza
Plenul Curţii Constituţionale are următoarele atribuţii:a) se pronunţă asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 25 de parlamentari, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;b) se pronunţă asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a unui număr de cel puţin 25 de parlamentari;c) se pronunţă asupra constituţionalităţii regulamentelor Camerei Reprezentanţilor, la sesizarea Preşedintelui Camerei Reprezentanţilord) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi la solicitarea a unui număr de cel puţin 25 de parlamentari, ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;e) soluţionează conflictele juridice de natură constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a Preşedintelui Camerei Reprezentanţilor, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;f) veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului;g) constată existenţa împrejurărilor care justifică interimatul în
exercitarea funcţiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului;h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României;i) veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia;j) verifică îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni;k) hotărăşte asupra contestaţiilor care au ca obiect constituţionalitatea unui partid politic;l) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii.
Articolul 288 - Atribuţiile Consiliului de experţi ai Curţii Constituţionale - Voteaza
Consiliul de experţi ai Curţii Constituţionale următoarele atribuţii:a) prezintă Plenului rapoarte privind coerenţa legislaţiei cu Constituţia României şi cu reglementările internaţionale.b) propune modificări sau iniţiative de legi care să asigure coerenţa, organicitatea şi completitudinea sistemului legislativ;c) asigură o bază de date conţinând legislaţia internaţională a tuturor ţărilor şi legislaţia internaţională şi furnizează argumente comparative în vederea fundamentării deciziilor Curţii;d) efectuează studii de analiză, impact şi prospective prin care justifică proiectele de legi propuse în concordanţă cu Constituţia României şi cu cele mai bune practici internaţionale; aceste studii vor fi publicate periodic pentru transparenţă; e) primeşte de la cei interesaţi, cu prioritate de la Consiliul Superior al Magistraturii şi de la instanţe, sesizări privind incoerenţa reglementărilor şi răspunde în scris petenţilor.
SECŢIUNEA a 5-a - JURISDICŢIA CONSTITUŢIONALĂ
Articolul 289 - Deciziile Curţii Constituţionale - Voteaza
(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord
prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept.(2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale.(3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 146 litera b), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstituţional nu poate fi ratificat.(4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor.(5) Deciziile Curţii Constituţionale trebuie însoţite de materialul justificativ şi de un material juridic naţional sau internaţional care să permită prin acţiunea Parlamentului să se obţină o lege corectată care respectă atât conţinutul legii propuse de Parlament cât şi Constituţia României şi reglementările internaţionale.
TITLUL VII - DISPOZIŢII FINALE ŞI TRANZITORII
Articolul 290- Intrarea în vigoare - Voteaza
Prezenta Constituţie intră în vigoare la data aprobării ei prin referendum. La aceeaşi dată, Constituţia din 21 august 1965 este şi rămâne în întregime abrogată.Conflictul temporal de legi
Articolul 291 - Conflictul legislativ - Voteaza
(1) Legile şi toate celelalte acte normative rămân în vigoare, în măsura în care ele nu contravin prezentei Constituţii.(2) Consiliul Legislativ, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a legii sale de organizare, va examina conformitatea legislaţiei cu prezenta Constituţie şi va face Parlamentului sau, după caz, Guvernului, propuneri corespunzătoare.
Articolul 292- Dispoziţii tranzitorii - Voteaza
(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire.(2) Instituţiile prevăzute de Constituţie, existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire, rămân în funcţiune până la constituirea celor noi.(3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplică începând cu următorul mandat prezidenţial.(4) Dispoziţiile cu privire la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a legii de revizuire.(5) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie şi consilierii de conturi numiţi de Parlament îşi continuă activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. Pentru asigurarea înnoirii Curţii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi aceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani.(6) Până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătoreşti ordinare.Legea de revizuire a Constituţiei se publică în Monitorul Oficial al României în termen de 5 zile de la data
adoptării. Constituţia, modificată şi completată, după aprobarea prin referendum, se republică de către Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o nouă numerotare.