Proiectul privind revizuirea Constituţiei României
1. Viziunea sistemică, amplificarea coerenţei şi proiectarea judicioasa a posturilor
Proiectul nostru pentru o nouă Constituţie a României este conceput într-o viziune sistemică şi pe baza unei modelări matematice prealabile. În acest sens, s-a avut în vedere, ca punct de plecare esenţial, principiul suprem al separaţiei puterilor în stat. Astfel, au decurs logic cele trei sisteme fundamentale ale statului constituite din instituţiile publice care le alcătuiesc (vezi anexa).
În noua arhitectură a sistemului statal s-au avut în vedere, de asemenea, o serie de cerinţe de raţionalitate cum ar fi: unitatea decizională şi de acţiune, evitarea dublei subordonări şi a suprapunerilor de competenţe, delimitarea competenţelor pe baza principiilor atribuirii, subsidiarităţii şi proporţionalităţii etc.
Proiectul noii constituţii relevă, totodată, o concentrare mai riguroasa în ce priveşte amplificarea coerenţei sistemului statal. Aceasta presupune un nivel ridicat de integrare a părţilor în întreg, a fazelor în etape şi a acestora în procesul pe care-l compun luat ca tot unitar, precum şi evitarea abordărilor contradictorii, a confuziilor şi a evoluţiilor haotice. Implicit, inducerea unui grad superior de coerenţa în cadrul entităţi statale înseamnă internalizarea unui nivel superior de ordine în cadrul sistemului, utilizându-se, în acest sens, un demers preponderent antientropic.
2. Principiile, valorile şi scopurile
Setul central de principii, valori şi scopuri fundamentale, enunţat în noua Constituţie a României, are menirea de a orienta unitar şi coerent întregul efort general. In interiorul fiecărui sistem de putere se urmăresc obiective specifice derivate din setul central de principii, valori şi scopuri fundamentale, se instituie criterii, proceduri şi metodologii proprii şi se realizează o motivare corespunzătoare evitându-se astfel practica asimilărilor salariale actuale, generatoare de inechitate şi privilegii.
Principiu - o normă fundamentală având o acţiune vastă şi complexă şi forţa de a imprima procesului social un caracter specific fiind, în acelaşi timp, generatoare de roluri, conduite, determinări, precum şi de noi reglementări, conforme cu interesul public.
Valoare - un deziderat general care corespunde aspiraţiilor, necesităţilor şi idealurilor socio-economice şi culturale actuale vizând un anumit nivel de calitate şi civilizaţie sau un atribut esenţial al devenirii istorice.
Scop - un instrument de direcţionare strategică a procesului de dezvoltare viitoare a ţării şi de orientare unitară şi coerentă a efortului general astfel încât acesta să producă efecte benefice şi să conducă la evitarea irosirii resurselor.
Principiile fundamentale, scopurile generale, precum si valori supreme vor fi respectate in toate legile organice.
3. Control al societăţii civile asupra politicului
Proiectul noii constituţii introduce criterii, principii, mecanisme şi proceduri ferme în vederea realizării unui control cert şi riguros al societăţii civile asupra politicului. De asemenea, introduce raporturi instituţionale clare pentru prevenirea exceselor, discriminărilor şi privilegiilor de orice fel. Proiectarea posturilor de inaltă responsabilitate în stat s-a efectuat cu respectarea cerinţelor de raţionalitate ce decurg din ştiinţa managementului. Filtrul de selectie al politicienilor si administratiei publice locale si centrale se face conform unor criterii de profesionalim, implicare sociala, capacitate manageriala, sanatate morala, sanatate mintala, etc. Se introduc mecanisme de corectare a erorilor prin eliminarea functionarilor de orice ordin ce nu corespund fisei de post si nevoilor de expertiza si eficienta profesionala. Intre aceste mecanisme exista si unele pe care le poate utiliza societatea civila.
4. Introducerea capitolului despre puterea locala şi joncţionarea acesteia cu puterea centrala
Sistemul puterii executive este proiectat ca având două paliere intercorelate:
- administraţia centrală cu Guvernul ca nucleu predominant, condus de un Prim-Ministru care lucreazănd sub directa coordonarea a Preşedintelui României ca şef suprem şi unic al Executivului;
- administraţia locală
Pentru a conlucra eficacitate şi eficienţă, cele două subsisteme ale sistemul puterii executive vor fi angrenate mai susţinut ca până acum prin intermediul instituţiei prefectului căreia i s-au stabilit responsabilităţile, competenţele, atribuţiile şi raporturile de serviciu astfel încât să poată asigura o mai mare coerenţă procesului de guvernare şi de aplicare unitară a legii pe întreg teritoriul ţării.
5. Alte elemente de noutate
Introducerea de noi principii (subsidiaritatea, proporţionalitatea, evitarea dublei subordonări şi a suprapunerilor de conpetenţe etc.) pentru a se realiza o mai clară determinare a politicului în rezolvarea interesului public.
Detalierea, în constituţie, a elementelor privind administraţia locală prin introducerea unui capitol distinct astfel încât să se definească în chiar legea supremă rolul, competenţele şi raporturile administraţiei locale.
Comisia pentru studierea viitorului.
Comisia pentru managementul situaţiilor de criză.
Se introduce un Parlament unicameral, dublat de o structura de experti, in locul parlamentului bi-cameral
Se introduce obligativitatea raportarii catre electorat a realizarilor conforme cu proietele de dezvoltare
Se introduce votul pe Internet
Se introduc normele de dezvoltare sustenabila si durabila
Concluzii:
Principalele avantaje pe care le prezintă noua constituţie sunt: amplificarea coerenţei, întărirea instituţiilor statului, creşterea nivelului de ordine socială, evitarea discriminărilor şi privilegiilor, orientarea catre dezvoltare durabila si sustenabila, diminuarea corupţiei, deschiderea unei linii de colaborare cu romanii din diaspora, instituirea unei linii de recuperare a creierelor romanesti formate in strainatate si imbogatirea cu specialisti cu inalta formare si calificare in mediul politic si administrativ.
 |
|
L E G E N D Ă: |
|
 |
SISTEMUL PUTERII LEGISLATIVE (Camera Reprezentanţilor şi instituţiile aflate în directă coordonare) |
 |
SISTEMUL PUTERII EXECUTIVE (Preşedintele României, Guvernul, Administraţia Centrala şi Administraţia Locală) |
 |
SISTEMUL PUTERII JUDECĂTOREŞTI (Consiliul Superior al Magistraturii, Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie, şi Curtea Constituţională) |
 |
Responsabilităţi () |
 |
Competenţe () |
 |
Atribuţii () |
| ________ | Raporturi (relaţii) între puterile statului |
Nota:
Setul central de principii, valori şi scopuri fundamentale, enunţat în Constituţia României, are menirea de a orienta unitar şi coerent întregul efort general.
In interiorul fiecarui sistem de putere se urmăresc obiective specifice derivate din setul central de principii, valori şi scopuri fundamentale, se instituie criterii, proceduri, şi metodologii proprii şi se realizează o motivare corespunzătoare evitându-se astfel practica asimilărilor salariale generatoare de inechitate şi privilegii.