TITLUL III - SISTEMUL PUTERII LEGISLATIVE
Articolul 77 - Statutul, rolul şi organizarea internă - Voteaza
(1) Sistemul puterii legislative are în compunerea sa Camera reprezentanţilor, ca autoritate parlamentară supremă, precum şi instituţiile publice specializate aflate în coordonarea nemijlocită a acesteia.
(2) Parlamentul României este unicameral şi funcţionează sub titulatura de Camera Reprezentanţilor ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării.
(3) Interacţionarea Puterii cu Opoziţia, în cadrul Parlamentului, presupune:
a) iniţiativa şi responsabilitatea Puterii privind optimizarea şi sistematizarea reglementările existente, identificarea problemelor actuale şi viitoare şi prezentarea spre aprobare a unor soluţii de rezolvare a acestora pe cale legislativă, precum şi a problematicii cu care se confruntă Guvernul;
b) disponibilitatea pentru dialog şi responsabilitatea Opoziţiei de a analiza constructiv propunerile Puterii, de a evalua critic posibilele consecinţe, de a identifica şi susţine strategii alternative superioare din punct de vedere calitativ, de a emite analize critic-comparative şi de a crea o baza de date referitoare la experienţe de succes, altele decât cele ale Puterii, reprezentând alternative la soluţiile susţinute de către aceasta.
Articolul 78 - Organizarea internă - Voteaza
(1) Organizarea şi funcţionarea Camerei Reprezentanţilor se stabileşte prin regulament propriu aprobat în cadrul Biroului Permanent.
(2) Camera Reprezentanţilor îşi alege un Birou Permanent. Preşedintele Camerei Reprezentanţilor este ales pe durata mandatului prevăzut la art. 84 alin (1). Ceilalţi membri ai Biroului Permanent sunt aleşi la începutul fiecărei sesiuni. În cazuri excepţionale, stabilite prin regulamentul Camerei Reprezentanţilor, membrii Biroului Permanent pot fi revocaţi înainte de expirarea mandatului.
(3) Reprezentanţii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit prevederilor regulamentului Camerei.
(4) Camera Reprezentanţilor îşi constituie comisii parlamentare permanente şi poate institui comisii de anchetă, comisii de validare sau alte comisii speciale.
(5) Biroul Permanent şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a Camerei Reprezentanţilor şi a expertizei profesionale a parlamentarilor.
(6) Camera Reprezentanţilor are buget propriu care face parte integrantă din bugetul de stat, independenţa financiar-bugetară a Parlamentului decurgând din statutul său.
(7) Proiectul de buget se aprobă de către Biroul Permanent şi se înaintează Guvernului pentru a fi inclus distinct în proiectul bugetului de stat supus legiferării, puterea executivă neputând opera modificări sau restricţionări.
Articolul 79 - Organizarea comisiilor parlamentare - Voteaza
(1) Camera reprezentanţilor poate organiza, în structura sa, comisii parlamentare având ca obiect de lucru avizarea şi aprobarea propunerilor legislative, cercetarea unor situaţii, cazuri personale, fenomene sociale, economice sau culturale, precum şi soluţionarea unor situaţii complexe care interesează diferite regiuni sau comunităţi.
(2) În situaţia că o propunere legislativă aprobată de comisia parlamentară permanentă competentă nu a mai fost supusă dezbaterii Plenului, aceasta se consideră a fi validată de Parlament prin aprobare tacită.
(3) Camera reprezentanţilor are obligaţia să publice în Monitorul Oficial temeiurile şi considerentele care au stat la baza deciziei adoptate de Comisia parlamentară permanentă care a aprobat propunerea legislativă în condiţiile alineatului anterior.
(4) Dacă înainte de promulgare se constată că legea adoptată prin aprobare tacită relevă carenţe majore sau neconcordanţe în raport cu alte reglementări, aceasta se returnează Camerei Reprezentantilor.
SECTIUNEA 1 - CONSTITUIREA, MODIFICAREA STRUCTURII ŞIÎNCETAREA ACTIVITAŢII CAMEREI
Articolul 80 - Alegerea reprezentanţilor - Voteaza
(1) Parlamentarii care alcătuiesc Camera Reprezentanţilor sunt aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, potrivit legii electorale. Votul uninominal se organizează şi funcţionează, potrivit legii organice.
(2) Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie.
(3) Numărul reprezentanţilor se stabileşte prin legea electorală. Raportul de reprezentare este de un parlamentar la cel mult 100.000 de locuitori.
(4) Din Camera Reprezentanţilor fac parte de drept, foştii şefi ai statului şi Guvernului.
(5) În primele şase luni ale mandatului său, Preşedintele României poate numi, ca membri de drept ai Camera Reprezentanţilor, şapte personalităţi care s-au distins prin întreaga lor activitate politică, socială, economică, ştiinţifică sau culturală.
Articolul 81 - Modificarea structurii Camerei Reprezentanţilor - Voteaza
(1) Postul de parlamentar rămas vacant va fi ocupat de candidatul care s-a clasat pe locul următor, la alegerile pentru Camera Reprezentanţilor din circumscripţia electorală pe care ocupantul postului vacant a reprezentat-o.
(2) Dacă ocuparea postului vacant nu se realizează prin aplicarea prevederilor de la alin. (1), în circumscripţia electorală rămasă fără reprezentant, se vor organiza noi alegeri.
(3) În termen de 30 de zile de la vacantarea unui post de reprezentant numit în condiţiile art. 78, alin. (5), Preşedintele României va desemna o personalitate pentru ocuparea acestuia, în aceleaşi condiţii.
SECTIUNEA 2- STATUTUL REPREZENTANŢILOR
Articolul 82 - Mandatul şi activitatea parlamentarului - Voteaza
(1) Mandatul parlamentarului constă în învestitura primită de la electoratul său pentru soluţionarea aspiraţiilor acestuia.
(2) În exercitarea mandatului său, reprezentantul este în serviciul poporului şi, cu precădere, în cel al electoratului care I-a ales.
(3) Membrii Camerei Reprezentanţilor care au intrat în alcătuirea Parlamentului în baza prevederilor art. 78, alin. (4) şi (5). sunt consideraţi demnitari aflaţi în serviciul întregului popor.
(4) Orice mandat imperativ este nul.
(5) Activitatea fiecărui parlamentar va fi raportată public la finele lunii decembrie a fiecărui an pentru informarea electoratului care l-a desemnat şi pentru o evaluare a performanţelor sale în calitate de reprezentant ales. Dispoziţiile alineatului se aplică inclusiv prefecţilor numiţi de Guvern şi primarilor aleşi.
Articolul 83 - Durata mandatului - Voteaza
(1) Reprezentanţii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului stabilit prin lege organică.
(2) Calitatea de reprezentant încetează la data întrunirii legale Parlamentului nou-ales sau în caz de demisie, de pierdere a drepturilor electorale, de incompatibilitate ori deces.
Articolul 84 - Încetarea mandatului - Voteaza
(1) Mandatul reprezentantului încetează de drept la expirarea termenului legal sau în caz de dizolvarea Parlamentului.
(2) Mandatul reprezentantului numit în condiţiile art. 78, alin. (5), încetează de drept odată cu expirarea mandatului Preşedintelui României
(3) Neindeplinirea promisiunilor de către ales poate fi sancţionată de electorat. Dacă în termen de trei luni de la publicarea raportului public prevăzut la art. 80 alin. (5) se formulează o cerere, semnată de cel puţin 25% dintre cetăţenii cu drept de vot din circumscripţia pe care alesul o reprezintă, prin care se solicită demiterea parlamentarului respectiv, acesta va fi declarat, de către Preşedintele Camerei Reprezentantilor, ca demis din funcţie înaintea de încheierea mandatului.
(4) Reprezentantul demis potrivit prevederilor alineatului anterior va fi înlocuit în condiţiile articolului 80.
Articolul 85 - Alte prevederi în legătură cu durata mandatului - Voteaza
(1) Mandatul reprezentantului este de 4 ani şi se poate prelungi de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă, până la încetarea acestora.
(2) Alegerile pentru Camera Reprezentanţilor se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.
(3) Parlamentul nou ales se întruneşte, la convocarea Preşedintelui României, în cel mult 20 de zile de la alegeri.
(4) Mandatul Camerei Reprezentanţilor se prelungeşte până la întrunirea legală a noului Parlament. În această perioadă nu poate fi revizuită Constituţia şi nu pot fi adoptate, modificate sau abrogate legi organice.
(5) Proiectele de legi sau propunerile legislative înscrise pe ordinea de zi a Parlamentului precedent îşi continuă procedura în noul Parlament.
Articolul 86 - Incompatibilităţile - Voteaza
(1) Nimeni nu poate fi, în acelaşi timp, parlamentar şi membru al executivului.
(2) Calitatea de reprezentant este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcţii publice.
(3) Alte incompatibilităţi se stabilesc prin lege organică.
Articolul 87 - Imunitatea parlamentară - Voteaza
(1) Reprezentantul nu poate fi tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Falsurile in votare sau falsificarile rezultatelor sunt considerate infracţiuni penale.
(2) Reprezentantul poate fi urmărit şi trimis în judecată penală pentru fapte care nu au legătură cu votul sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Urmărirea şi trimiterea în judecată penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Legea organică va stabili faptele pentru care un parlamentar nu poate fi trimis urmărit şi trimis în judecată penală decât cu aprobarea Camerei Reprezentanţilor, pentru orice alt fel de fapte penale pierzând imunitatea parlamentară.
(4) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei Reprezentanţilor asupra reţinerii şi a percheziţiei.
SECTIUNEA 3- RESPONSABILITĂŢILE ŞI COMPETENŢELE CAMEREI REPREZENTANŢILOR
Articolul 88 - Responsabilitatea legislativă supremă - Voteaza
(1) Responsabilitatea supremă a Camerei Reprezentanţilor constă în edificarea unui sistem legislativ unitar şi coerent în concordanţă cu cerinţele vieţii sociale, economice, ştiinţifice şi culturale, cu imperativele ce decurg din statutul României de ţară membră a Uniunii Europene şi a Tratatului Atlanticului de Nord şi în deplin respect faţă de drepturile omului.
(2) Reprezentantul trebuie să facă dovada că dispune de competenţă profesională în indeplinirea responsabilităţilor ce-i revin în calitate de membru în cadrul unei comisii parlamentare permanente.
Articolul 89 - Fundamentarea procesului legislativ - Voteaza
(1) Camerei Reprezentanţilor poate cere rapoarte instituţiilor publice specializate aflate în coordonarea puterii legislative, precum şi Guvernului.
(2) Camerei Reprezentanţilor colaborează cu organizaţiile neguvernamentale interesate pentru fundamentarea proiectelor de legi şi solicită acestora puncte de vedere referitoare la intenţiile de legiferare.
Articolul 90 - Şedinţele Camerei Reprezentanţilor - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor lucrează în şedinţe plenare sau în şedinţe ale Comisiilor parlamentare permanente.
(2) Camera Reprezentanţilor îşi desfăşoară lucrările în şedinţe plenare, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii, pentru:
a) primirea mesajului Preşedintelui României;
b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat;
c) declararea mobilizării totale sau parţiale;
d) declararea stării de război;
e) suspendarea sau încetarea ostilităţilor militare;
f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a ţării;
g) examinarea rapoartelor Consiliului suprem de apărare a ţării;
h) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;
i) numirea preşedinţilor Consiliului Legislativ, Consiliului Economic şi Social şi Curţii de Conturi;
j) stabilirea statutului reprezentanţilor, stabilirea indemnizaţiei unice şi a celorlalte drepturi ale acestora;
k) îndeplinirea altor atribuţii care, potrivit constituţiei sau regulamentului propriu, se exercită în şedinţă plenară.
Articolul 91 - Sesiuni parlamentare - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor se întruneşte în două sesiuni ordinare pe an. Prima sesiune începe la 15 ianuarie a fiecărui an şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe la 1 septembrie şi nu poate depăşi sfârşituI lunii decembrie.
(2) La cererea Biroului Permanent ori a cel puţin o treime din numărul parlamentarilor, Camera Reprezentanţilor se poate întruni şi în sesiuni extraordinare.
(3) În situaţii excepţionale, stabilite potrivit legii organice, Camera Reprezentanţilor se poate întruni, în sesiuni extraordinare, la solicitarea Preşedintelui României.
(4) Convocarea Camerei Reprezentanţilor se face de preşedintele acesteia.
Articolul 92 - Actele juridice şi cvorumul legal - Voteaza
Camera Reprezentanţilor adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii simple a membrilor.
Articolul 93 - Caracterul public al şedinţelor - Voteaza
(1) Şedinţele Camerei Reprezentanţilor sunt publice.
(2) În cazuri temeinic fundamentate, Biroul Permanent poate hotărî ca anumite şedinţe să fie secrete.
SECTIUNEA 4 - ATRIBUŢIILE
Articolul 94 - Activitatea legislativă - Voteaza
Activitatea legislativă se organizează potrivit criteriului eficacităţii astfel încât să se soluţioneze operativ necesităţile de reglementare.
Articolul 95 - Activitatea de control - Voteaza
(1) Obiectul controlului parlamentar îl constituie activitatea executivului, în general, şi a Guvernului, în special.
(2) Parlamentul României exercită controlul asupra Guvernului privind aplicarea prevederilor Constituţiei şi a legilor, precum şi asupra activităţilor acestuia, prin prisma criteriilor de economicitate, eficienţă, eficacitate, necesitate şi oportunitate.
(3) Constatările şi concluziile controlului parlamentar sunt analizate în comisiile parlamentare permanente care formulează recomandări.
Articolul 96 - Activitatea de reprezentare - Voteaza
(1) Parlamentul reprezintă poporul şi suveranitatea acestuia, în limitele mandatului încredinţat.
(2) Reprezentantul acţionează în Parlament ca un împuternicit de bună credinţă al electoratului care l-a ales şi în temeiul mandatului implicit ce decurge din promisiunile electorale şi din aşteptările cetăţenilor care i-au acordat votul.
Articolul 97 - Atribuţiile Preşedintelui Camerei reprezentanţilor - Voteaza
(1) Preşedintele Camerei Reprezentanţilor îndeplineşte următoarele atribuţii:
a)conduce nemijlocit şedinţele plenare ale Camerei Reprezentantilor, precum şi sedinţele Biroului Permanent.
b)coordonează şi controlează activitatea Secretarului General;
b)reprezintă Parlamentul în relaţiile cu celelalte puteri ale statului şi cu parlamentele din alte ţări;
d)aprobă componenţa comisiilor parlamentareş
e)convoacă reprezentanţii în sesiuni ordinare sau extraordinare, conform prevederilor regulamentului propriu;
f)conduce lucrările plenului Camerei, asistat obligatoriu de 2 secretari, şi asigură menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor, precum şi respectarea prevederilor regulamentului propriu;
g)acordă cuvântul, moderează discuţiile, sintetizează problemele puse în dezbatere, stabileşte ordinea votării, precizează semnificaţia votului şi anunţă rezultatul acestuia;
h)conduce lucrările şedinţelor Biroului Permanent;
i)sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute de lege;
j)asigură trimiterea la comisiile permanente, spre dezbatere, a proiectelor de legi adoptate sau respinse de Camera ori, după caz, Preşedintelui României, spre promulgare, a legilor votate, în termenele legale;
k)reprezintă Camera în relaţiile interne şi externe;
l)îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de regulamentul propriu, precum şi însărcinările date de plenul Camerei.
(2) Preşedintele Camerei Reprezentanţilor asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României dacă:
a)funcţia devine vacantă;
b) titularul este suspendat din funcţie;
d)titularul se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile.
(3) Dacă Preşedintele Camerei Reprezentanţilor care asigură interimatul funcţiei de Preşedinte al României săvârşeşte fapte grave, prin care se încalcă prevederile constituţiei, se aplică articolul 95 şi articolul 98.
(4) Preşedintele Camerei Reprezentanţilor aflat temporar în calitatea de Preşedintele interimar al României răspunde de activităţile curente ale Administraţiei Prezidenţiale şi impulsionează Guvernul pentru organizarea, în termen de o lună, a alegerilor prezidenţiale.
Articolul 98 - Atribuţiile Biroului Permanent - Voteaza
(1) Biroul permanent al Camerei Reprezentanţilor are următoarele atribuţii:
a) conduce activitatea Camerei privind pregătirea, organizarea şi derularea lucrărilor specifice;
b) coordonează şi controlează activitatea Secretarului General şi a instituţiilor puterii legislative;
c) supune aprobării Camerei regulamentul acesteia, precum şi propunerile de modificare;
d) prezintă Camerei, spre aprobare, proiectul de buget al acesteia şi contul de încheiere a exerciţiului bugetar. Proiectul de buget se distribuie către deputaţi împreună cu nota de fundamentare şi anexele acestuia, cu cel puţin 7 zile înainte de data supunerii spre aprobare plenului Camerei;
e) pregăteşte şi asigură desfăşurarea în bune condiţii a lucrărilor Camerei;
f) primeşte în format electronic şi asigură difuzarea pe site-ul Camerei a proiectelor de legi, propunerilor legislative, proiectelor de hotărâri ale Camerei, amendamentelor primite de la Guvern şi rapoartelor comisiilor parlamentare, în ordinea depunerii acestora la Secretariatul General al Camerei;
g) asigură informarea corectă şi operativă a reprezentanţilor, a Secretarului general şi a conducătorilor instituţiilor puterii legislative cu privire la sarcinile Camerei, la responsabilităţile inerente şi la performanţele ce se cer a fi realizate;
h) acţionează pentru amplificarea coeziunii interne a comisiilor parlamentare, a Secretariatul general al Camerei şi pentru edificarea unui climat organizaţional propice atingerii obiectivelor specifice şi dezvoltării personalităţii umane;
i) întocmeşte proiectul ordinii de zi a şedinţelor Camerei şi programul de lucru al acesteia, pe care le transmite Comitetului liderilor grupurilor parlamentare spre dezbatere şi aprobare;
j) rezolvă orice sesizare privind situaţia de incompatibilitate, vacantare, blocaj, obstrucţionare sau comportament abuziv din partea biroului comisiei sau a unui grup de deputaţi al unei comisii permanente, nerezolvată de comisia respectivă;
k) organizează relaţiile Camerei cu parlamentele altor state şi cu organizaţiile parlamentare pe baza consultării, în funcţie de natura acţiunilor avute în vedere, a Comitetului director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare, a grupurilor parlamentare, a Comisiei de politică externă şi a altor comisii permanente, informând Camera asupra măsurilor stabilite, inclusiv cu privire la componenţa nominală a delegaţiilor;
l) supune spre aprobare Camerei componenţa delegaţiilor permanente la organizaţiile parlamentare mondiale sau regionale, pe baza consultării grupurilor parlamentare şi cu respectarea configuraţiei politice iniţiale a Camerei;
m) avizează structura organizatorică, statul de funcţii şi regulamentul de funcţionare a Secretariatului General al Camerei;
n) se implică activ în găsirea unor soluţii adecvate privind activitatea curentă;
o) orientează activitatea Camerei în funcţie de priorităţile stabilite la începutul fiecărei sesiuni prin prisma principiilor constituţionale şi a competenţelor specifice
p) numeşte secretarului general, secretarului general adjunct şi directorii generali din cadrul Secretariatului General;
q) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de regulamentul propriu, alte dispoziţii legale sau însărcinări date de Cameră.
Articolul 99 - Atribuţiile Comisiilor parlamentare permanente - Voteaza
(1) Comisiile parlamentare permanente sunt formate dintr-un număr de 9-15 de membri, cu excepţia Comisiei pentru regulament, care se compune din câte un reprezentant al fiecărui grup parlamentar din Cameră.
(2) Numărul membrilor comisiilor parlamentare permanente se stabileşte, pentru fiecare caz în parte, de plenul Camerei, la propunerea Comitetului liderilor grupurilor parlamentare.
Articolul 100 - Comisia de consilieri parlamentari - Voteaza
(1) În calitatea sa de organ consultativ de specialitate, orice Comisie de consilieri parlamentari care funcţionează pe lângă o Comisie parlamentară permanentă este alcătuită din specialişti din afara mediului politic care au un nivel recunoscut de înaltă expertiză în domeniul de competenţă, aceştia fiind specialişti cu experienţă, selectaţi în baza unui examen riguros.
(2) Rolul Comisiei de consilieri parlamentari constă în fundamentarea deciziilor referitoare la procesul legislativ şi în prezentarea de formulări şi de alternative decizionale în aşa fel încât să se realizeze o soluţionare calitativ superioară a portofoliului de probleme specifice.
(3) Comisia de consilieri parlamentari are obligaţia de a informa Comisia parlamentară permanentă pe lângă care funcţionează, prin rapoarte, studii comparative, de impact, prospective, sau alte fundamentări, cu privire la considerentele care stau la baza alternativelor decizionale prezentate.
SECTIUNEA 5 - PROCESUL DE LEGIFERARE
Articolul 101 - Categorii de legi - Voteaza
(1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.
(2) Legile constituţionale sunt cele de revizuire a constituţiei.
(3) Prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii electorale permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul reprezentanţilor, stabilirea indemnizaţiei unice şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici şi funcţionarilor publici parlamentari;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
q) statutul minorităţilor naţionale din România;
r) regimul general al cultelor;
s) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
Articolul 102 - Iniţiativa legislativă - Voteaza
(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, membrilor Camerei Reprezentantilor, Consiliul Superior al Magistraturii, sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifestă dreptul la iniţiativă legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele ţării, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative. Orice propunere legislativă devine iniţiativă legislativă prin una din instituîiile statului menţionate.
(2) Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.
(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera Reprezentanţilor.
(4) Parlamentarii şi cetăţenii care exercită dreptul la iniţiativă legislativă pot prezenta propuneri legislative numai în forma cerută pentru proiectele de legi.
(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Comisiei parlamentare competente să le adopte.
Articolul 103 - Sesizarea Camerei Reprezentanţilor - Voteaza
(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Reprezentanţilor proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice Celelalte proiecte de legi sau propuneri legislative se supun, mai întâi, dezbaterii şi adoptării, în Comisia parlamentară competentă.
(2) Plenul Camerei reprezentanţilor se pronunţă în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se consideră că proiectele de legi sau propunerile legislative au fost adoptate.
(3) După adoptare sau respingere de către Comisia parlamentară competentă, proiectul sau propunerea legislativă se trimite Plenului care va decide definitiv.
(4) În cazul în care prima Comisia parlamentară competentă adoptă o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizională, prevederea este definitiv adoptată dacă şi Plenul este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectivă, legea se întoarce la Comisia parlamentară competentă, care va decide definitiv în procedură de urgenţă.
(5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Comisia parlamentară competentă adoptă o prevedere pentru care competenţa decizionala aparţine exclusiv plenului.
(6) Orice lege adoptată trebuie insoţită de argumentaţia şi studiile de specialitate care au condus la necesitatea acelei legi.
Articolul 104 - Adoptarea legilor şi a hotărârilor - Voteaza
(1) Legile organice şi hotărârile privind regulamentul Camerei reprezentanţilor se adoptă cu votul majorităţii membrilor.
(2) Legile ordinare şi hotărârile se pot adopta cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Comisia parlamentară competentă.
(3) La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Camera Reprezentanţilor poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedură de urgenţă, stabilită potrivit regulamentului propriu.
(4) Orice lege se adoptă în urma dezbaterilor pe comisii sau în plen, după consultarea materialelor informativ-documentare, a studiilor şi analizelor efectuate de către Comisia de consilieri parlamentari, precum şi după studierea unor analize comparative sau de impact.
Articolul 105 - Promulgarea legii - Voteaza
(1) Legea se trimite, spre promulgare, Preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire.
(2) Înainte de promulgare, Preşedintele poate cere Parlamentului, o singură dată, reexaminarea legii. Observaţiile, concluziile şi recomandările Preşedintelui sunt specificate punctual fiind însoţite de argumentaţii şi fundamentări.
(3) Dacă Preşedintele a cerut reexaminarea legii ori dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate după reexaminare sau de la primirea deciziei Curţii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.
Articolul 106 - Intrarea în vigoare a legii - Voteaza
Legea se publică în Monitorul oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.
SECTIUNEA 6 - RAPORTURILE CAMEREI CU PUTEREA EXECUTIVĂ
Articolul 107 - Raporturile cu Preşedintele României - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor, întrunită în plenul său, organizează activitatea de depunere a jurământului de către candidatul la funcţia de Preşedinte al României a cărui alegere a fost validată, potrivit legii.
(2) Camera Reprezentanţilor constată şi sancţionează incompatibilităţile intervenite în timpul mandatului Preşedintelui României.
(3) Camera Reprezentanţilor garantează imunitatea Preşedintelui României potrivit prevederile articolului (87) alineatul (1) care se aplică în mod corespunzător.
(4) În cazul săvârşirii, de către Preşedintele României, a unor fapte grave prin care acesta încalcă prevederile constituţiei, Camera Reprezentanţilor, întrunită în plenul său, poate hotărî suspendarea din funcţie a şefului statului, potrivit procedurilor constituţionale.
(5) Camera Reprezentanţilor, în şedinţă plenară, cu votul a cel puţin două treimi din numărul membrilor, poate hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare.
(6) Propunerea de punere sub acuzare poate fi iniţiată de o majoritate cel puţin două treimi din numărul reprezentanţilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui României pentru ca acesta să poată formula explicaţii cu privire la faptele imputabile.
(7) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii, Preşedintele este suspendat de drept.
(8) Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.
Articolul 108 - Raporturile cu Guvernul - Voteaza
(1) Camera Reprezentanţilor evaluează propunerile de miniştri făcute de către Primul Ministru, precum şi structura ministerelor, schemele de organizare, scopurile şi atribuţiile acestuia şi aprobă sau respinge, pe motive clar exprimate, aceste propuneri.
(2) Camera Reprezentanţilor cere semestrial rapoarte asupra modului de funcţionare a ministerelor în conformitate cu obiectivele propuse în programul guvernamental de dezvoltare.
(3) Camera Reprezentanţilor cere Guvernului un raport bianual asupra stării naţiunii, compară datele din raport cu datele culese din teritoriu, formulează concluzii şi pe baza acestora recomandări.
(4) În cazul în care funcţionarea guvernului sau a unor ministere este sub nivelul de aşteptare din programul naţional de dezvoltare, Camera Reprezentanţilor poate decide schimbarea guvernului, sau remaniere guvernamentală. Aceste măsuri pot fi solicitate la propunerea a jumătate plus unu din numărul de parlamentari.
(5) Pentru a intra în vigoare, Programul naţional de dezvoltare trebuie fundamentat de către comisiile de experţi ai Guvernului, avizat de către Preşedenţie şi validat prin vot de către Camera Reprezentanţilor.
(6) Dacă prin scoaterea din funcţie a Preşedintelui României şi înlocuirea sa temporară cu Preşedintele Camerei Reprezentanţilor, acesta din urmă acţionează în afara sarcinilor sale constituţionale, Primul Ministru va asigura interimatul până la alegerile generale.
(7) Pentru validarea Primului Ministru ca Preşedinte interimar al României, în condiţiile alineatului anterior, este necesară o decizie a Curţii Constituţionale prin care să se stabilească neconstituţionalitatea acţiunii Preşedintelui Camerei.
SECTIUNEA 7 - RAPORTURILE CAMEREI CU PUTEREA JUDECĂTOREASCĂ
Articolul 109 - Raporturile cu Consiliul Superior al Magistraturii - Voteaza
Camera Reprezentanţilor numeşte, potrivit legii, o parte a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.
Articolul 110 - Raporturile cu Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie - Voteaza
(1) Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie se pronunţă asupra faptelor ilegale comise de către membrii Camerei Reprezentanţilor şi poate solicita completului de judecată scoaterea acestora din funcţie. În acest caz Preşedintele României numeşte din oficiu alţi parlamentari din rândul personalităţilor cu înalt grad de profesionalism în domeniile rămase vacante prin demiterea parlamentarilor.
(2) Pana la condamnarea definitivă se respectă prezumţia de nevinovaţie. În urma condamnării se pierd toate funcţiile.
(2) Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se pronunţă asupra gradului de imunitate a membrilor Camerei Reprezentanţilor.
Articolul 111 - Raporturile cu Curtea Constituţională - Voteaza
(1) Prin Preşedintele Biroului permanent, Camera Reprezentanţilor sesizează Curtea Constituţională în condiţiile prevăzute de lege.
(2) În cazuti excepţionale, pentru legi constituţionale sau organice, Camera Reprezentanţilor poate solicita punctul de vedere al Curţii Constituţionale privind coerenţa, validitatea şi constituţionalitatea unor prevederi legale înaintea adoptării acestora.
SECTIUNEA 8 - INSTITUŢIILE AFLATE ÎN COORDONAREA NEMIJLOCITĂ A CAMEREI
Articolul 112 - Instituţiile publice specializate - Voteaza
(1) În cadul puterii legislative se organizează şi funcţionează, în coordonarea nemijlocită a Camerei reprezentanţilor, instituţii publice specializate precum Consiliul Legislativ, Consiliul Economic şi Social şi Curtea de Conturi, potrivit legilor organice.
(2) În baza fundamentării privind necesitatea şi oportunitatea, aprobată în şedinţa sa plenară, Camerei Reprezentanţilor poate organiza, în coordonarea sa, şi alte instituţii publice, potrivit legii, care să servească în vederea realizării rolului legislativ.
(3) Funcţionarul care îşi desfăşoară activitatea în Camera reprezentanţilor şi în instituţiile puterii legislative are statut de funcţionar public parlamentar, potrivit legii.
Articolul 113 - Consiliul Legislativ - Voteaza
(1) Consiliul Legislativ este organ consultativ de specialitate al Parlamentului, care verifică şi avizează proiectele de acte normative în vederea sistematizării, unificării şi coordonării întregii legislaţii. El ţine evidenţa oficială a legislaţiei României.
(2) Consiliul legislativ exercită controlul preventiv privind constituţionalitatea asupra proiectelor de acte normative ce urmează a fi supuse legiferării precum şi a coerenţei, fundamentării şi validităţii legislaţiei în vigoare.
(3) Nu pot fi supuse legiferării proiecte de acte normative neavizate, în prealabil, de către Consiliul Legislativ.
(4) Înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Legislativ se stabilesc prin lege organică.
(5) Consiliul Legislativ monitorizează activitatea de reglementare subsecventă a Guvernului şi informează operativ Camera Reprezentanţilor despre abaterile, excesele sau incoerenţele constatate.
Articolul 114 - Curtea de Conturi - Voteaza
(1) Curtea de Conturi este autoritatea supremă de audit din România. Ea exercită auditul activităţii ordonatorilor de credite care gestionează fonduri publice. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti, potrivit competenţelor.
(2) Curtea de Conturi prezintă Parlamentului, până la finele lunii mai ale anului curent pentru anul precedent, un raport de audit asupra conturilor de gestiune ale bugetului public naţional, în care sunt specificate concluziile, constatările semnificative, măsurile întreprinse, precum şi recomandările privind perfecţionarea cadrului legislativ.
(3) Planul anual de audit al Curţii de conturi se aprobă de către Biroul Permanent al Camerei Reprezentanţilor.
(4) Când există indicii privind încălcări ale normelor financiare, la cererea Camerei Reprezentanţilor, Curtea de Conturi poate efectua controale tematice privind modul de gestionare a fondurilor publice. Privitor la rezultatul acestor controale, Curtea de conturi raportează despre cele constatate în termen de trei luni de la primirea misiunii.
(5) Consilierii de conturi sunt numiţi de Camera Reprezentanţilor pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi nu pot fi schimbati pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători.
(6) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea sa organică.
(7) Membrii Curţii de conturi pot fi revocaţi de către Camera Reprezentanţilor, în cazurile şi condiţiile prevăzute de legea organică.
(8) Curtea de Conturi poate emite analize şi, pe baza acestora, poate formula propuneri şi recomandări asupra mecanismelor de alocare a fondurilor publice în raport de eficienţa operaţiunilor financiare şi de necesităţile de finanţare constatate. Curtea de Conturi poate, de asemenea, emite evaluări asupra capacităţilor profesionale ale responsabililor care îndeplinesc funcţia de ordonator de credite şi poate propune schimbarea acestora din funcţie în cazul constatării unor incompatibilităţii profesionale, a ineficienţei sau a fraudei. Aceste propuneri vor fi făcute publice.
(9) În cazul unor indicii privind abuzuri sau ilegalităţi comise de către un consilier de conturi, Camera Reprezentanţilor dispune cercetarea cazului urmând ca, pe baza concluziilor, să se dispună măsuri potrivit legii.
Articolul 115 - Consiliul Economic şi Social - Voteaza
(1) Consiliul Economic şi Social este organ consultativ tripartit, al parlamentului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare. El este format din patronate, sindicate, societate civila.
(2) Consiliul Economic şi Social prezintă, până la finele lunii mai ale anului curent pentru anul precedent, un raport-sinteză privind stadiul dezvoltării economice şi sociale a României şi tendinţele pentru o perioadă viitoare de minim trei ani.
(3) Datele şi informaţiile rezultate din raportul-sinteză prezentat de Consiliul Economic şi Social constituie temei în elaborarea bugetului de stat pentru anul viitor.
(4) La cererea Camerei Reprezentanţilor, Consiliul Economic şi Social poate efectua cercetări tematice privind diferite fenomene socio-economice care interesează procesul legislativ. Privitor la rezultatul acestor cercetări, Consiliul Economic şi Social raportează în termen de trei luni de la primirea misiunii.